Și de-ar fi să nasc din ape, din pământ sau cer senin,
Să răsuflu înc-o viață tot pe solul românesc.
Raza mea mângâietoare, de-ai trăi, o să-ți colind,
Iar cu-aceeași patimă și-ardoare ți-oi șopti că te iubesc.
În vecii vecilor o umbră peste buza mea domnește,
Aidoma trâmbelor romane sau osândelor nemțești,
Oda sufletelor mele - câte-or fi trăind - șoptește:
„Te ador oriunde-ar zace trupul care rătăcești".
CITEȘTI
Adieri poetice
Poetry„Adieri poetice" - portiță de evadare din temnițele cotidiene. Refugiu liric, spuzit în cuget, vis, meteahnă și prelungă meditație. Batere de vânt în treacătul apusului ce răsfiră șuvițe și întinderi de codri, se-alungește peste holde unduitoare, li...
