Get over it(Harry Styles FanFiction)

Speach

Harry și-a pus privirea pe mine.  Am luat bucățica de hârtie pe care o aveam în buzunar și am început să vorbesc.

-Harry, știu că nu ai nici cea mai mică a ceea ce se întâmplă aici, dar în căteva rânduri îți voi povesti și sper că ai să și înțelegi. Sper că o să asculți ceea ce am de zis și după decizia îți aparține. Te iubesc!      am citit mintal hârtia, dar nu era nimic din ce mă așteptam. Am mototolit-o și am aruncat-o. La dracu, trebuie să fac discursul pe loc.                                                                                                                  

    - A iubi înseamnă a trăi viața partenerului tău, să uiți de tine însuți și să te dăruiești total celuilalt fără a aștepta ceva în schimb, aceasta este adevărata iubire care te înalță și te purifică de tot ce e murdar în lumea aceasta. Am învățat să iubesc datorită ție, am explorat lucruri noi alături de tine, tot ceea ce simt acum este datorită ție. Niciodată nu am avut vreo îndoială în privința ta, m-am îndrăgostit de tine în primele secunde în care te-am văzut. Vreau să îți mulțumesc că m-ai învățat ce este iubirea și tot odată să îmi cer scuze pentru toate lucrurile prostești pe care le-am făcut pe durata relației noastre. Te iubesc !      spun și lumea începe să mă aplaude, dar în schimb, Harry stătea acolo și mă privea fără a afișa vreo emoție pe chipul său.

-Harry, ce mai aștepți, du-te la ea !      spune Lexy și îl împinge de la spate.

**Harry's opinion**

Ce crede, că dacă îmi spune căteva cuvinte am să mă înmoi și am să mă duc la ea ? De ce nu  mi-a spus asta când eram numai noi doi, de ce a făcut-o în fața prietenilor noștrii ? I-a chemat ca să mă facă pe mine să o iert, crede că dacă sunt ei aici eu am să cedez, dar nu, nu pot permite asta așa ușor. Ea nu înțelege. Nu sunt supărat pe ea, m-a deranjat faptul că s-a lăsat convinsă de unchiul ei și în pădure chiar credeam că o să o violeze. Dacă nu era unchiul ei și eu nu ajungeam la timp ce se întâmpla ? Era violată și toată vina mi-o luam asupra mea, nu pot trece din nou prin asta.  Numai gândul acela că era cu mine și era batjocorită mă omora, că eu nu am fost acolo să o apăr. Astea sunt gândurile care nu îmi dădeau pace, nu trebuia să se ajungă chiar la asta. Firește, ea nu știe cum îi să iei toată vina asupra sa, să fie o mulțime de gânduri care nu îți dau pace, să te simți cel mai josnic om de pe pământ numai că tu nu ai fost acolo să aperi ceea ce îți aparține, în cazul de față femeia ta. Nu am putut să mă duc la ea, nu pot merge pur și simplu la ea și să o sărut, așa că am decis să plec. M-am întors cu spatele la ea și am ieșit din casa, nenumărate persoane stringând numele meu. Nu m-am deranjat să mă întorc, sau să le vorbesc, pur și simpu am plecat. M-am dus în pădure în locul în care obișnuiam să stau când eram trist și m-am asezat pe iarbă. Sticla de wiskey și pachetul de țigări erau deja în peisaj, în locul în care le-am lăsat. Am luat sticla în mână și am început să beau. Gustul ei alunca pe gât, gâtul începând să mă ardă. Am aprins și o țigară și am început să trag de ea ca un înfometat, într-adevăr nu am fumat de foarte mult timp, cel puțin în săptămâna în care am fost plecați în pădure nu am avut șansa nici măcar să pun mâna pe ea. Alcoolul deja își făcea meseria și mă trimitea în lumea viselor. Îmi apăru în minte fel și fel de viziuni, de când eram mic până în ziua de azi. Mi-a venit în minte acea zi nenorocită în care a murit fratele meu. Era o seară de vineri, și cum noi eram singuri, părinții fiind plecați în străinătate, am zis să organizăm o petrecere. A fost super fain, cea mai bună discotecă organizată de noi, totul s-a întâmplat când fratele meu a întâlnit-o pe Melissa. Fiind tineri și plini cu hormoni s-au hotărât să meargă în casa din copac. Nu știu ce cum s-a întâmplat,  ideea este că casa a luat foc și noi nu am putut face nimic. Fratele meu, Ian, a murit și la fel și Melissa. Din noaptea aia nu am mai organizat nici o petrecere, părinții mei au început să stea mai mult pe acasă și mă răsfățau din ce în ce mai mult. Nu m-am putut abține în momentul de față să nu vărs o lacrimă, știu că a trecut mult timp, au trecut 2 ani de la incident, dar totuși era fratele meu, unicul meu frate. Am stat și m-am înnecat în băutură și în țigări până am decis că îi vremea să merg acasă. Ce ar trebui să îi spun Ellei, să mă ierte că am plecat de la mica petrecere ? Adică eu trebuie să o iert pe ea, nu ea pe mine. Și a fost un lucru drăguț, mi-a plăcut discursul ei, iar acum cred că se simte oribil. Precis stă în pat și plânge, ori se îndoapă cu ciocolată. Am intrat în casă, casa parcă fiind părăsită, nu era nimeni în jur, nu se auzea glasul nimănui, practic eram singur. Am urcat scările și m-am îndreptat spre camera Ellei, am stat puțin în fața ușii încercând să ascult zgomotele de pe cealaltă parte a ușii, dar nimic, nu se auzea nimic. Am deschis ușa fără să mai bat, iar camera era goală. Mi-am verificat camera cu speranța să se afle în ea dar nimic, același rezultat. Am fugit spre bucătărie să vorbesc cu Lara, dar nici ea nu era acolo. Unde a plecat toată lumea ? Am luat telefonul și am sunat-o Ella. A sunat o dată, de două ori până mi-a intrat căsuța vocală. Am continuat să o sun de câteva ori, lăsând de fiecare dată câte un mesaj vocal. Jessica. Ea cu siguranță o să îmi răspundă. Am sunat-o și pe ea, o dată, de două ori dar nici cum nu răspundea. Unde Dumnezeu s-a dus fata asta ?