Oops! This image does not follow our content guidelines. To continue publishing, please remove it or upload a different image.
"E timpul sa ne spunem rămas bun pana ne vom întâlni dinou!"
Vremea era mohorata azi,ploua foarte tare udand tot pământul ,nici o ființă nu mai era afara toți oamenii se adapostisera undeva pentru a nu fii udati de ploaia torentiala ce nu avea sa se oprească prea curand si care racorea asfaltul învins.
Numai un băiat îmbrăcat in costum era acum in fata mormântului fetei pe care a iubito enorm de mult plângând neîntrerupt de când ea a plecat lasandu-l singur fara căldură ei ,fara bunătatea ei, fara ființă ei.
Înmormântarea se terminase de ceva timp, nimeni nu mai era acum in cimitir decat băiatul ce jelea îngerul ce acum a plecat unde ii era locul fara a mai simti durere fara a mai plânge fara a simti răutate.
-"De ce m ai părăsit Blair?De ce m ai abandonat?De ce?"Întreba stins piatră din fata lui cu numele ei scris pe ea.
Se lasa pe vine mangaind pământul sub care ea se afla acum ,citose toate scrisorile pe care ea le scrise si pe care nu apucase sa i le dea dar când veni pentru ultima data in camera ei le gasi ,le citi pe fiecare plângând din ce in ce mai tare cu fiecare cuvant pe care il citea,ii lipsea atât de mult ii era dor de tot ce ținea de ea,de zâmbetul ei blând de imbratisarile calde si de vocea ei calmă când ii vorbea.
Nu vroia sa accepte faptul ca ea la părăsit nu vroia sa creadă asta ,vroia sa creadă ca sa dus intr-un loc mai bun unde se vor întâlni dinou când va veni momentul potrivit pana atunci el va trai pentru ea si ii va îndeplini ultimile dorințe.
Anii au trecut iar acum Chanyeol era un idol isi urmase visul întocmai cum ii spuse si il incurajase Blair ,acum era dinou la mormântul ei dar de aceasta data nu mai plângea ci zâmbind ii pusese un buchet de flori si ii spuse... -"Stiu ca ma vezi de acolo de sus,am reusit Blair,mi am urmat visul si am ajuns unde sunt acum datorită ție, stiu ca esti mândră de mine si stiu ca zambesti acum vazandu-ma fericit."spuse băiatul iar in acel moment soarele ce pana acum era ascuns după norii negri iesi luminând pământul facandu-l strălucitor băiatul zambii si mai larg o lacrimă formandu-i-se acum curgandu-i pe obraz.
-"Te iubesc Blair nu uita asta,eu nu o voi face niciodată ,asa ca pana ne vom întâlni dinou iti spun adio iubito, mai asteapta ma cativa ani! "Rosti apoi incepu sa râdă in timp ce pasi afara din cimitir mergând agale pe trotuar acum fiind luminat de soare stiind ca Ea il priveste fericită.
