Condamnați

Capitolul 1

Aud ușa de la intrare și bănuiesc că fratele meu a ajuns acasă. Merg și eu în bucătărie și îl văd asezandu-se la masa fericit.
- Deci, frățioare, care-i motivul fericirii tale? Îl întreb, dar văzând că nu răspunde și e foarte concentrat la telefonul lui continui. Matthew Gray, iar ai fost pe pista aia?
- Da, spune mândru.
- Ți-am zis sa nu te mai duci acolo, e periculos. Plus că nici mașină n-ai.
- De asta particip folosind masina lui Stefan. Daca o sa continui așa, devin din ce in ce mai bun, o să câștig bani din chestia asta și poate o să ne cumpărăm și noi o casa, poate chiar și o mașină. Zice crezand că e o idee buna.
- Nu, Matt. Știi că odată ce intri in lumea aia nu o să mai poți să ieși. Azi am fost la un interviu pentru o slujba in centrul orașului și daca o să te angajezi și tu, punem bani deoparte și ne mutam macar. Incerc sa-l conving.
- Surioara, știi că în oraș casele sau chiar apartamentele sunt foarte scumpe, o să dureze mult până o să strângem banii necesari.
- Dar.. incerc sa spun, însă mă opreste.
- Fara dar, Kath. Știi că tot ce fac e pentru noi. Nu te-ai saturat sa auzi colegi de la școala cum rad de noi?
- Normal că m-am saturat.
- Adunci, ce te împiedică din a mă lasă să fac asta? Știi cât îmi place să conduc și să simt adrenalina.
- Bine, dar am o condiție. Să mă iei cu tine. Poate mă înveți să conduc, cine știe, poate particip și la curse. Zic mandra de ideea mea.
- In nici un caz. Nu te pot pune in pericol, Kath.
- Bine. Mă dau bătută, pe moment.

Pregătesc cina, ce constă într-o omletă și câteva clătite. Mâncam într-o liniște apăsătoare. Termin de mâncat și îl aștept și pe Matt, luand farfuriile, punându-le intr-un lighean și spalandu-le.

Soneria fratelui meu rasuna toată camera, trezindu-ma.
- Închide telefonul ăla! Tip la el de dimineață.
-Hai surioara, trezeste-te, trebuie sa mergem la școala.
- Bine, dar te rog, asteapta-ma!

Ajungem in curtea scolii alături de Ștefan, prietenul lui Matt. Ne despărțim, eu plecând la clasa mea, iar ei la a lor.
Mă așez in prima bancă, așteptând profesorul.

Orele au trecut repede, și mă grăbesc spre ieșire, voind să merg la acea cafenea la care am depus CV-ul. Când pășesc in locație, dau nas in nas cu Stefan.
-Hei, fii mai ate... Ridică capul și când mă vede, nu termina fraza. Kath, mă bucur să te văd! Îl îmbrățișez și îmi răspunde imediat. Ce cauți aici?
- Buna, Stefan! Știi că nu o ducem chiar bine cu banii, așa că îmi caut de munca.
- Sunt prieten cu patronul, daca vrei, te pot ajuta sa te angajezi mai repede. Se oferă el să mă ajute.
-Nu, e in regula, deja am depus CV-ul și sa vad daca am fost angajata.
-Bine, Kath. Ne mai vedem!
-Pa! Spun pupandu-l pe obraz și mergând langa tejghea.

Buna!  Știu că toti, in primul capitol, la prima carte spun " asta e prima mea carte, scuzați greșelile"
Eu nu o să zic asta, știind că nu e o scuza.
Acest capitol e cam scurt, dar nu prea am avut timp pentru a scrie mai mult.
O să fie capitole și mai mari.
Mulțumesc că citiți cartea!