; capitolul douăzeci şi cinci ;

564 103 71
                                    

Cum am ajuns acasă am aruncat ursul undeva prin apartament, apoi m-am dus în camera mea încuiând uşa .

— I-am greşit cu ceva de se comportă aşa cu mine? Probabil e prea prost să-şi dea seama ... mi-am spus singur .

M-am pus în pat oftând când am realizat că am uitat să sting lumina .

— La naiba ! Stăteam atât de bine . mârâi ridicându-mă leneş din pat , mai apoi întorcându-mă în locul călduros , adormind .

După ceva timp m-am trezit , auzind mici zgomote . M-am uitat la telefon realizând că e 2 noaptea .

M-am ridicat din pat deschizând încet uşa , trăgând cu ochiul pe hol . Lumina era stinsă . Am ieşit din cameră încet îndreptându-mă spre sufragerie .

Am aprins lumina şi am rămas mască . Simțeam cum ochii mi se umezesc şi tremur de nervi .

— Vă deranjez cumva? am întrebat

Taehyung cu Jungkook s-au oprit din ce făceau şi s-au uitat uimiți la mine .

— Ai zis că nu o să se trezească ... şopteşte Jungkook

— Aşa am crezut , de obicei poți să urli în casă că tot nu aude . spune Taehyung încercând să lege cuvintele .

Erau unul mai beat decât celălalt . Mi-am lăsat o lacrimă să cadă şi mi-am tras nasul .

— De ce nu v-ați dus la tine acasă , Jungkook? am întrebat .

— Părinții mei sunt acolo . zice împingându-l pe Taehyung de pe el , încercând să-şi caute hainele pe jos

— Kookieeee... se alintă Tae . Nu mă poți lăsa cu umflătura asta .

M-am dus fix spre el şi i-am dat o palmă , schimbându-se instantaneu la față .

— Yoongi , ce faci aici? mă întreabă

— Ce fac eu aici? E casa mea dobitocule . Voi ce căutați aici ?! întreb nervos abținându-mă să nu plâng .

— Habar n-am cum am ajuns aici.. zice şi se uită în jur .

— Eu .. hmm, cred că am să plec . zice Jungkook punându-şi geaca pe el.

M-am uitat urât la el , acesta strâmbând puțin din nas . Taehyung s-a dus spre spunându-i ceva la ureche , cel mic aprobând mut , mai apoi ieşind din apartament .

— Yoongi ...eu , uite . Îmi pare rău ! Chiar nu ştiu ce s-a întâmplat .

— Îi făceai un oral Taehyung , asta s-a întâmplat .. şi în casa mea .

— Iartă-mă .. se plânge voind să se apropie de mine , dar mă dau un pas în spate .

— Gata , Tae . S-a terminat ..zic cu lacrimi în ochi , acesta înghițind în sec .

— Dar , te iubesc !

— Eu te urăsc .. zic mutându-mi privirea în altă parte

— Ştii ceva ? Şi eu . Şi eu te urăsc din tot sufletul . Nici nu ştiu de ce mai stau aici . bufneşte țipând aruncând cu un scaun în perete , eu suspinând .

Iese din sufragerie îmbrăcându-se , mai apoi deschizând uşa de la intrare .

— Sper să nu te mai văd .. Te urăsc . zice şi iese trântind uşa .

Am căzut pe gresia rece plângând .

" Eu te iubesc , Taehyung ! "

_________________________

Habar n-am cât de reuşit este capitolul ăsta , dar l-am scris în grabă.

Îmi cer scuze dacă nu este după aşteptările voastre , dar am un program foarte încărcat ( teze şi teste )

Ne revedem curând !

for you | k.th& m.ygDove le storie prendono vita. Scoprilo ora