Calatorie spre punctul X

Cap 1:--Trezirea

Salut numele meu este Blake,am 17 ani,acum ceva timp eu si parintii mei plecasem cu masina intr-o excursie,ceva se intamplase,tata s-a speriat,a incercat sa ocoleasca ceva,eram pe podul Oak Tree cand s-a intamplat,tata pierzand controlul masinii a intrat in barile de sprijin ale podului,eu eram in fata langa el,m-am lovit puternic la cap,parintii si fratele meu mai mic scapase cu rani usoare,m-au internat la spitalul Silksorth,de acolo a inceput totul!

*dechid usor ochii,ma trezesc in spital,nu stiam cum am ajuns acolo,luminile nu functionau,spitalul arata de parca era in paragina,imi scot perfuziile si o iau usor pe holul spitalului,parea a fi o scena rupta dintr-un film horor,nu era nimeni in spital,nu se putea auzi decat trosnitul tevilor ruginite,si scartaitul parchetului veci de pe hol,ajung in dreptul usii,ma uit pe geam,afara nu se vedea decat fum si ruinele blocurilor*

Eu: -Oare cat am stat in spital,cat timp a trecut? *spun eu uimit de cele vazute*

Nu era nimeni nicaieri,parea sa fi avut loc un razboi nuclear,in fata puteam vedea o masina ruginita,in ciuda aparentelor parea era functionala,ma urc in masina si realizez ca era masina parintilor mei,ma indrept inspre casa,uitandu-ma pe geamul masinii observ un baiat ce pare sa se ascunda sub un fel de adapost improvizat,opresc masina si ma duc inspre el.

Eu: -esti bine?,esti ranit?,te doare ceva? *il intreb eu ingrijorat*

Baiatul: -Frate,tu esti?

Eu: -Imi pare rau,dar eu am un frate mai mic,tu arati de varsta mea! *ii spun eu nedumerit*

Baiatul imi intinde o oglinda cam prafuita,ceea ce am vazut m-a cutremurat,eram eu,dar mai invarsta!

Eu: -cum e posibil?

Baiatul: -au trecut 10 ani de atunci frate,mama si tata veneau zil ic la tine,nu i-am mai vazut de acum 3 ani,decand s-a intamplat totul!

Eu: -Ce sa intamplat? Dece este totul in paragina?

*pe fratele meu il chema Richard,pe scurt Ric*

Ric: -Extraterestri,imi amintesc si acum,au venit cu sute de navete,distrugeau tot in cale,nimeni nu i-a putut opri,a fost ca un cosmar din care nimeni nu se putea trezi! *spuse Ric plangand*

Eu: -linisteste-te,mai sunt supravietuitori?

Ric: -Nu stiu,eu mi-am facut adapostul asta,nu am iesit de aici,in apropiere este un market din care imi puteam gasi strictul necesar sa supravietuiesc!

Eu: -Urca in masina,mergem spre America,poate guvernul de acolo nu a fost distrus!

*Ne-am urcat in masina si am plecat inspre America,nu parea sa mai fie nimeni si nimic in viata pe drumurile sfaramate,abia puteai recunoaste asfaltul facut bucatele,dupa 3 zile de mers cu masina trecusem granitele Americii*

Eu: -Am ajuns!

Ric: -Bun,dar cum gasim noi guvernul american,vad nimai ruine si pe aici,se pare ca nu numai noi am fost grav afectati de creaturile alea!

Eu: Poate gasim pe cineva,tine-te bine bagam viteza!

*Am pornit cu viteza inspre centrul orasului washington,ma uit in bordul masinii si vad ca ramaneam fara combustibil*

Eu: -Oh,nu,ramanem fara benzina!

Ric: -Poate ne mai tine putin,sigur gasim o benzinarie,numai sper sa ni fie complet distrusa!

*mai mergem noi cu masina si la cateva sute de metrii distanta se poate vedea ruinele unei benzinarii*

Eu: -Mai in fata pare a fi o benzinarie!,dar nu stiu daca putem face ceva,pare distrusa!

Ric: -Merita sa incercam!

*ajunseram la benzinaria aproape sfaramata,mi-a atras atentia o lumina ce parea a veni dintr-o camera Intacta,se afla oarecum in mijlocul daramaturilor*

Fratilor cam atat din capitolul acesta,daca vreti sa vedeti ce se intampla mai departe si cum salveaza eroii nostri pamantul,votati povestea si comentati mai jos cu *Continua* si urmatorul capitol va fi postat maine la aceeasi ora sau mai spre dupa-amiaza,promit ca in urmatorul capitol sa fie mai multa actiune, va multumesc mult!😉🤗