Lasă -mă să te iubesc! #Finalizată

Capitolul 2

       
   Ajung acasă și urc la mine in cameră, pierd timpul până când mama vine acasă de la servici apoi cobor in bucătărie. Ca întotdeauna, mama e deja cu șortul și pregătește cina. Imi zâmbește când mă vede :
-Buna , scumpo !
-Buna, mamă!
  Mă așez la masă și mă joc absentă cu un măr din coșul de frunte .
-Tati când vine ?
-Trebuie să ajungă imediat .
  Imi zice ea și mai pune niște condimente pe mâncare . Mă uit atentă la ea și o analizez. Mama e o femei atât de perfectă. E blândă, iubitoare dar poate fii și hotărâtă și puternică. Știe să se distreze și e atât de frumoasă. Ochii aceia verzi perfecți , imi pare rău că nu i-am moștenit și eu având în vedere că gemenii au amândoi ochii ei . Auzim ușa de la intrare și apoi pașii tatei. Acesta intră zâmbind în bucătărie:
-Buna !
-Buna !
- Ce fac fetele mele ?
Vine și mă pupă pe frunte apoi se duce și o sărută pe mama . Nu am nici un fel de problema cu afecțiunea alor mei in fața mea . Deșii nu vedeam rostul acestor lucruri , știam că tata o iubește pe mama . Mi-am dat seama că e un clișeu faptul că eu nu simt iubirea. Adică am fost crescută intr-un mediu plin de așa ceva . Ai mei au avut parte de povestea perfectă de iubire . Presărată cu de toate. Iubire , drama, obstacole. Am auzit de multe ori povești despre iubirea dintre ei . Bunica imi spune mereu că probabil  dacă mama nu și -ar fi amintit niciodată de tata el nu ar mai fi fost in stare să iubească niciodată. Și cu toate astea tot nu puteam înțelege iubirea . Chiar dacă ea era peste tot in jurul meu . Spre exemplu iubirea care îi leagă pe unchiul Cameron și mătușa Meredith . Le cunosc povestea deoarece am citit -o în cartea pe care a scris -o mătușa Trei bătăi de inima. Cartea a fost un adevărat succes iar povestea de dragoste dintre ei e absolut uimitoare și cu toate astea eu nu știu cum se simte . Poate că era ceva in neregulă cu toată lumea sau poate pur și simplu eu eram altfel , dar m-am obișnuită și chiar nu mă deranja chestia asta. Doar mi se părea ciudat când îi vedeam pe cei din jur .

    Când mama termină de pregătit cina ne punem toți trei la masă. Asta a fost una dintre regulile noatre din totdeauna . Să luăm cina împreună. De când gemenii au plecat la facultate suntem doar noi trei dar păstram această tradiția.
-Cum a fost ziua ta , Hope ?
-Buna .
-Cum merg lucrurile la școală?
-Bine.
  Nu prea eram fană a întrebărilor așa că răspunsurile mele erau aproape întotdeauna scurte . Dar mama și tata nu mă presau niciodată. Aveau mereu răbdare cu mine . Mă considerau fragilă și în ciuda faptului că nu voiam să recunosc , eram .