Not perfect

01: the preparation

Este o dimineață perfectă de vineri, sau cel puțin pentru Emily. În timp ce se gândea ea la ce zi minunată o să aibă, telefonul ei vibrează.

Eric: Neața, frumusețe. La 7:30 pm sunt la tine. Să fi la fel de frumoasă ca întotdeauna ;)

Emily se gândea ce să-i răspundă. Ea nu era obişnuită cu mesaje de genu, la naiba, nu era obişnuită cu întâlnirile. Defapt, asta e prima ei întâlnire.

Se decide să nu-i răspundă lui Eric. Mai bine nu răspunde decât să zică o prostie, nu?

Totuşi, în mintea lui Emily, multe gânduri se întortocheau. Ce va purta la întâlnire? Să se machieze mai strident sau nu? Ce o să creadă Eric despre ea? Oare va veni măcar sau este doar o farsă?

Fata îşi caută prin dulap, aruncând hainele pe jos imediat după ce şi le punea pe ea şi se uita în oglindă.

"Ugh, toate hainele mele sunt de babă." Se încruntă ea şi se pune pe jos, gândindu-se ce să facă.

"Emily, sunt acasă" Strigă Tina, sora mai mică a lui Emily.

"Haide în camera mea, am nevoie de tine!" Exclamă Emily.

"Ce s-a întâmplat?" Suspinele se aud pe vocea Tinei, care nici după 5 secunde după ce a chemat-o Emily,  apare la ușă.

"Deci, am o întâlnire şi am nevoie să mă ajuți cu îmbrăcămintea." Spune ea, calmă, râzând când observă reacția Tinei.

"Ce? Cu cine? Unde? Ce? De ce îmi spui doar acum?" Întrebările ies din gura Tinei una după alta, nelăsându-i timp surorii ei să răspundă.

"Întâlnire. Unul care e pe măsura mea şi ştie că exist. Nu ştiu încă unde. Ți-am mai zis ce. Pentru că am nevoie de ajutor." Spune Emily, râzând. Tina era singura ei şansă să dovedească tuturor că poate fi ca ei.

"Sunt aşa mândră de tine!" Exclamă Tina, zâmbind şi-şi ia sora în brațe, strângând-o.

"Tina...Nu o să fie nici o întâlnire dacă mă sufoci."

După o oră de căutat haine, în dulap la Emily şi după la Tina, fetele au găsit ținuta perfectă. O bluză albă cu umerii goi, pantaloni albi lungi, tocuri negre, nu foarte mari şi ca accesoriu o geantă neagră mai micuță. Chiar dacă s-au certat pe tema pantalonilor, Tina îi zise să ia cei scurți dar Emily îi spuse că o să fie seară şi o să-i fie frig, dar defapt, îi era ruşine. Dacă nu i-ar plăcea lui Eric cum arată în pantaloni scurți? Nu merită riscul. Machiajul şi l-a lăsat simplu, puțină pudră, rimel şi s-a făcut cu tuş la ochi şi şi-a pus ruj pe buze. Nu voia să exagereze cu machiajul, deşi nu era mulțumită de felul cum arată, nu intenționa să fie văzută de el machiată strident şi după dacă se întâmpla să nu fie, să nu-i placă de ea.

"Emily, tocmai a apărut o maşină în fața casei. Ți-a venit băiatul!" A urlat sora lui Emily, râzând, din bucătărie. Minunat. Nici nu a auzit-o.

Emily iese repede din cameră şi îşi ia sora în brațe, care i-a şoptit un "Distracție plăcută!" înainte să iasă pe uşă. Imediat ce a ieşit ea pe uşă, băiatul a deschis uşa de maşină, ieşind şi el.

"Ce frumoasă eşti!" Au fost primele lui cuvinte imediat ce a ajuns față-n față cu Emily.

"Nici tu nu arăți rău." Zâmbeşte aceasta, uitându-se în jos şi roşind.

Eric râde scurt, doamne, acel râs. Îi deschide uşa, ea urcând în maşină. El îi face cu mâna şi Tinei, care privea de la geam cu gura căscată. Urcă şi el în maşină şi pornește motorul.

După vreo două minute, ei ascultând doar muzică, Emily se gândi ce să-l întrebe dar nu-i veni nimic.

"La ce îți stă capul, frumusețe?" Întreabă Eric, dând muzica puțin chiar dacă nu mergea tare.

"Mă gândeam...um, unde mergem?" Întreabă ea, întorcându-şi privirea spre el.

"Deaia îți faci tu griji? Stai liniştită, ai încredere în mine." Zice el, aruncându-i o privire şi un zâmbet mare. Ea doar aprobă din cap şi zâmbeşte şi ea. Dar gândurile nu îi dădeau pace, încredere? Ce e aia încredere? Emily nu are încredere nici în ea însăşi, dar acel zâmbet perfect a lui Eric, o făcea să se simtă în siguranță.

O să pun ținuta ei la media (ceva de genu e doar că pantalonii sunt tip blugi).