Road to survive

Capitolul 2

   "Ray!" vocea prietenei sale o scoase din transa în care intrase. Își îndreptă privirea spre Tiffany care era în fața bărbatului care ne întrebase acele lucruri mai devreme. "El e Rick." Tiffany gesticulă către el. Nu știa cât timp trecuse de când prietena sa plecase din dreptul ei, însă păru să discute despre ceva destul de important după expresia lui Tiffany. De obicei Tiffany vorbea cu persoanele pe care le întâlneam în drumul nostru și ea era cea care făcea decizile importante. Ea îi acordă lui Ray o privire întrebătoare și tot ce făcu Rainbow în schimb fu să-i aprobe, dând ușor din cap.

***
   Noaptea se asternuse pe pădurea în care acel grup mic de persoane s-au stabilit. Persoanele din grup au fost prezentate celor două fete noi,însă spre deosebire de Tiffany care deja stătea în jurul focului pe care Rick îl făcuse. Bucata de carne prăjită stătea pe o farfurie din plastic lângă piciorul drept a lui Ray. Fata cu părul șaten se uita în gll la un copac subțire și cu coaja zgâriată. Ea îi acordă o privire peste umăr prietenei sale, însă era prea preocupată să râdă să o poată fi observa.

   "N-ai prea vorbit de când ați intrat oficial în grupul nostru."Ray își întoarse privirea spre sursa vocei. În fața ei se așezase pe pământ Sam, care îi zâmbise prietenește. "De ce nu mănânci?"

   "Oh... Cred că doar nu mi-e foame..." îi răspunde, privind carnea care stătea neatinsă pe farfurie.

   "Ce e cu tine, serios?" o întrebă din nou, lăsând un râset de amuzament scăpându-i. "Doar suntem oameni și noi, știi?"

   Ray la rândul ei râsese de modul în care se comporta.

   "Scuze, doar că de când a început toată nebunia asta am fost doar eu cu Tiff, știi? E ciudat să dăm de lume dintr-odată și să ne mai și primească în grupul lor... "

   "Adică nu ai încredere în străini?"

   "Da... Poți spune și asta, presupun."

   El o bătu pe umăr ușor și îi dădu în mână un pahar de plastic subțire cu apă. Ea îi zâmbi ușor, după care îl privi cum pleacă. Ochii ei i-au urmărit fiecare mișcare până când întunericul pădurii îi cuprinse corpul.

   Ușor-ușor fiecare persoană din grup au adormit. Rick pusese pe cineva de pază peste noapte. Și-a întins corpul obosit pe pământul rece și și-a așezat capul pe o bucată de lemn tăiat din trunchiul unui copac din apropiere. Sunetul de lemne puse pe foc se auziră ultimele, urmând ca pădurea să fie cufundată în întuneric și liniște de mormânt. Ray și-a pus pălăria pe care o purta mereu lângă capul ei și și-a închis ochii. Știa că ziua următoare va fi la fel de grea ca celelalte pe care le-a avut cu Tiffany, însă acum că aveau un grup, spera că viața asta blestemată va fi mai ușoară.

***

   "Curcubeule! Trezește-te!"

   Vocea puternică masculină o obliga pe Ray să-și deschidă ochii încă obosiți. Și-a dus mâna la ochii săi,frecându-i înainte să-i dechidă. Lumina puternică a dimineții o lovi puternic, făcând-o să și-i în momentul în care și-i a deschis. S-a ridicat ca spatele ei să fie lipit de copacul din spatele ei, însă picioarele încă atingeau pământul. Și-a ridicat într-un final privirea din pământ când ochii săi erau obijnuiți cu soarele de dimineață și l-a văzut pe Sam cu s-a așezat pe pământ lângă ea cu un zâmbet larg pe buze. El părea a fi plin de energie, comparativ cu Ray care în dormea în interior.

   Două ore. Două ore trecuseră de când Sam și Ray stăteau lăngă copac și vorbeau. Ray se simțea bine în compania lui Sam. Se simțea în siguranță și avea încredere că îi poate spune orice, chiar dacă l-a întâlnit doar cu o zi în urmă. Două ore trecuseră de când Rick încerca să-și pună grupul pe picioare din nou, să facă un plan unde am putea merge acum. Ce-i drept, avam nevoie de o casă, de un loc în care ne-am putea stabili pentru o perioadă de timp, nu puteam să dormim în pădure și să mâncăm ce apucam, în ritmul ăsta, fie am muri de foame, fie am deveni cina morților vii.

   "Haide, să mergem." spuse el, îndemnând-o pe Ray să se ridice ce pe jos.

    "Plecăm?" întrebă da confuză, fără să știe ce se întâmplă. "Tiff? Unde e ea?". Fără să-și dea seama, îngrijorarea își făcu drum în vocea sa. Sam o arătase pe Tiffany cu degentul. Ea mergeam umăr la umăr cu Carl, fiul lui Rick. Ray îi multumise lui Sam și a fugit spre Tiffany.

   Hei, Tiff!" exclamase ea, făcându-i cu mâna prietenei sale, cu un zâmbet pe buze. Își aranjă rucsacul pe umeri, așteptând un răspuns de la prietena sa, însă tot ce primea în schimb era nimic. Își vedea prietena cum râdea cu acel Carl, însă nu păru să o observe pe Ray acolo. "Tiffany!"

   "Oh, Ray!" îi răspunse după ceva timp printre râsete. "S-a întâmplat ceva? Ai nevoie de ajutor?"

   Privirea lui Ray se întunecase. Nu-i venea a crede ce tocmai îi spusese Tiffany. De ce ar crede că ar veni la ea doar daca ar avea nevoie de ajutor? gândi ea cu un sentiment ciudat. Acea goliciune începea să își facă simțită prezența înauntrul lui Ray. Ea a aprobat din cap cu un scurt chicot, privind pământul în tot acest timp. Și-a ridicat captul din pământ și a stat câteva secunde pe loc.

   "Ray? Ești bine?" o întrebă Sam, punându-i mâna pe umăr. Ea privea în gol la prietena sa care a mers înainte, fără să observe că acum nu mai e.

   "N... Da. Sigur." Ray își întinse partea de sus a corpului și se uitase între cei doi frați care mergeau pe stradă.

   "Deci Carl și tipa nouă, Tiffany. Par drăguți împreună." spuse Dean, un zâmbet scurt afișându-i-se pe față.

    "Adică, sunt împreună?" întrebă Ray brusc.

    "Posibil. Nu știm. Însă după felul în care se privesc, sigur în curând vom avea un mic Carl alergând pe lângă noi."

   "Ew, dezgustător!" exclamă ea, lovindu-l prietenesc în braț pe Dean.