22. Sărutul

374 27 1
                                    

  Perspectiva lui Marinette.
    Apare akumatizatul si nu stiu din ce motiv ne atacă. Fug repede si mă ascund după un copac ca sa mă transform dar înainte sa o scot pe Tikki vad ca se îndreaptă akumatizatul înspre mine asa ca fug mai departe cu Akumatizatul pe urmele mele. O iau pe niște străzi pe care nu am mai intrat pana acum si ajung la o fundătură. Sunt încolțită si nu mă pot transforma. De nicăieri apare Chat si se ia la lupta cu akumatizatul care îl arunca departe. Profit de acest moment si o scot pe Tikki.
    M: Tikki, transformă-ma! Merg după akumatizat si caut obiectul in care se ascunde fluturele akuma.

    C: Domniţa mea, ai vreo idee?

    L: Akuma trebuie sa fie in telefonul lui. TALISMAN NOROCOS. O oglindă?

    C: O persoana ca tine are nevoie din cand in cand de timp in care sa își admire frumusețea.

    L: Oh, Chat! Încearcă sa îi iei telefonul si eu îi distrag atentia.

    C: Gheara felinei! Eu ii distrag atentia, Chat ii ia telefonul si mi-l arunca, iar eu îl sparg sub picior.

    L: S-a zis cu rautatile tale micule akuma. Sa te deposedam. Pa pa micule fluturaș. Buburuza miraculoasa.

    L&C: Bate! 

    C: Ne mai vedem domniță!
   Ma întorc acasă cat de repede pot sa vad daca Adrien mai e aici. Intru in balcon si mă detransform pe urma cobor in camera de zi.

    A: Marinette, te căutam.

    M: Eram doar in camera mea. Ajung si părinții acasă si cand mă vad se apropie de mine si mă îmbrățișează.

    Mama&Tata: Marinette, dragă, te simt bine? Am auzit ca nu te-ai simțit prea bine la scoala.

    M: Da sunt bine. Spun eu zâmbind.

    A: Ce norocoasă esti Marinette cu părinți asa grijuli si iubitori ca ai tăi. Spune el întristându-se. Eu ar trebui sa plec acum. Ne mai vedem. Ma întristez si eu cand il vad asa de trist si merg repede in camera mea. Imi amintesc ca in ziua in care au venit Adrien, Nino si Alya la mine, Alya mi-a luat toate pozele cu Adrien de pe perete înainte ca el sa le vadă si le-a pus in dulap.
 
    M: Tikki, ajută-mă sa pun la loc pozele. Simt ca nu mai rezist fara sa îi vad chipul lui minunat, desi abia ce l-am văzut.

    T: Marinette, nu crezi ca esti prea obsedată?

   M: Nu Tikki, nu cred. O stiu. Dar ce sa fac daca îl iubesc atât de mult încât simt ca mă topesc numai cand ii pronunt numele?

   T: Păi, ai putea sa mergi sa patrulezi pentru ca e deja trecut de ora opt.

   M: Poftim!? Tikki, transformă-ma!

  Perspectiva lui Adrien.
   Imi vad domniţa apropiindu-se de mine. Paseste atat de grațios încât mi-o imaginez in rochie de mireasa pășind in ritm cu marșul de nuntă si privindu-ma in ochi, iar apoi oprindu-se in dreptul meu. Ne spunem juramintele de nunta si apoi preotul imi spune ,,Puteţi sărută mireasa", iar eu mă aplec înspre ea si ii simt buzele calde si carnoase strivite de buzele mele. In momentul următor imi deschid ochii si mă trezesc din imaginație si o vad pe Ladybug cu buzele ei lipite de ale mele. Apoi imi dau seama ca ceea ce am facut in imaginația mea am făcut-o si in realitate asa ca ii dau drumul rușinat si roșu in obraji de simt ca explodez.

    C: Ladybug, eu ... imi pare rau. Nu am vrut. Nu stiu ce m-a apucat.

    L: De ce ai facut asta? De ce?

    C: Nu am vrut. Nu m-am putut controla. Imi întoarce spatele si eu nu stiu cum sa acționez. La urma urmei, m-am sărutat cu iubirea vieții mele. Chiar daca nu mă va ierta, tot nu regret. Încep sa zâmbesc. Noroc ca e cu spatele la mine ca de altfel, m-ar fi aruncat la pământ si suntem in vârful turnului Eiffel. In cele din urma mă apropii de ea si ii pun mana pe umăr.

    C: Ladybug, chiar imi pare rau. Sper ca mă vei putea ierta. Ma întorc si merg acasă. Pe de-o parte sunt bucuros ca am reușit sa o sărut dar pe alta, mi se rupe sufletul sa stiu ca e supărată pe mine. Acasă mă detransform.

    A: Plagg, am reușit in sfârșit sa o sărut. Primul meu sărut.... Defapt al doilea. Primul a fost in excursie si a fost si atunci atat de perfect.

    P: Poftim!? Pustiu, se vede ca nu îţi mai amimtesti nimic.

    A: Ce? Ce sa imi amintesc? Fii si tu mai explicit.

    P: Sa mă gândesc. Sa îţi spun sau sa nu îţi spun? E o decizie destul de grea.

    A: Plagg, spune-mi odată. 

    P: A-a-a! Mai întâi Camembert.

    A: Of Plagg. Ma exasperezi cu branza ta. Poftim. Deci...?

    P: Așteaptă mai întâi sa o mănânc.

    A: Ar fi bine sa merite efortul, ca daca nu, iti poti lua adio de la brânză!
 
    P: Nuuuu. Nu branza mea. Acum ca am terminat de savurat branza, sa încep. Dar te rog sa nu faci infarct.

    A: Sa te aud.

    P: Îţi mai amintești de ziua indragostitilor?

    A: Da. Ce s-a întâmplat?

    P: Păi, intre timp ce tu ai fost afectat de o săgeată de a lui Dark Cupid, pentru a te elibera de posedarea ei,....

     A: Daaa...

     P: Ladybug te-a sărutat.

     A: POFTIM!?!?!? Si tu de-abia acum te-ai gândit sa imi spui?

    P: Ma gândeam ca nu e nimic chiar atat de important. 

    A: Mai e si altceva ce eu nu stiu?

    P: Pai, îţi mai amimtesti ziua in care ai fost akumatizat din cauza tatălui tău?

    A: Da.

    P: Si atunci ca sa te dezakumatizeze, Ladybug te-a sărutat.

    A: Si nu te-ai gândit ca m-ar fi interesat sa stiu si eu toate astea mai devreme?

     P: Cum îţi spuneam. Nu mă gândeam ca e ceva chiar atat de important încât sa merite efortul.
    Încep sa fug prin toata camera după Plagg si el de mine. In cele din urma renunt. Adorm cu gândul la Domniţa mea. De cand am întâlnit-o, viata mea s-a colorat si a prins viață. Nu stiu ce m-as face fara ea. Imi ating buzele si inca parca simt cum buzele ei catifelate se lipesc de ale mele. Nu voi uita niciodata aceasta zi. Ma trezesc mai fericit ca niciodată si mă pregătesc de scoala.

  Perspectiva lui Marinette.
    Înainte sa mă culc, mă gândesc la ziua de azi si imi iau jurnalul.
   Dragă jurnalule,
     Azi a fost o zi foarte lunga. Mai întâi am leșinat la scoala pentru ca m-am trezit in fata faptului împlinit. Trebuia sa ii spun lui Adrien ce simt pentru el si nu am reușit. Apoi acasă cu Adrien a fost magic. Imi pare atat de bine ca a venit. Si cand as fi putut spune ca a fost o zi perfecta a apărut acel akumatizat pe care l-am învins într-un final. Si nu e ca si cum nu ar fi fost suficient dar a trebuit ca la patrulat sa se comporte Chat așa si sa mă sărute. M-am apropiat de el si m-am oprit in dreptul lui si fără sa adauge ceva, s-a aplecat înspre mine si m-a sărutat. Iar cel mai grav lucru este ca.... Nici nu am suficient curaj sa o spun, dar cred ca... mi-a plăcut. Simțeam ca nu voiam sa se mai termine. Nu stiu de ce am simțit asta. Inima mea îi aparține lui Adrien. Doar lui. Si trebuie sa fac ceva ca sa îi casting inima.
   Închid jurnalul si adorm cu gândul la sărutul lui Chat.
Ma trezesc si ma pregătesc pentru scoala, iar la scoala mă întâmpină Alya.

    Al: Marinette, iti mai amintești ca zilele trecute am vrut sa iti arat ceva pe telefon si acesta s-a descărcat înainte sa vezi ce era? Privește. Imi întinde telefonul si e un videoclip.

    M: POFTIM?! Strig eu cat de tare pot. Nu imi vine sa cred. Cum e posibil?

   

   

 Iubire imposibilă - MiraculosUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum