Totally Dominated ->Yaoi

Capitolul 4

O altă dimineaţă venise, în care eu nu am reuşit să am în mână acele documente… Şi eram stresat din acea cauza! Cum aveam să reuşesc? Am încercat să îmi iau gândul de la asta, vrând să mă axez pe ceva cu totul şi cu totul diferit. Aveam să merg la un bal, unde trebuia să filmez totul cu o cameră ascunsă, deoarece invitaţi erau oameni importanţi. Planul era deja pregătit. Mă îmbrăcam ca fată… Cine i-ar rezista unei tipe ca mine?… Bine, unui tip îmbrăcat ca o fată sexi, dar sărim peste asta, pentru că nimeni nu avea să îşi dea seama. Ideea era să abordez bărbaţii de acolo şi să scot de la ei diferite informaţii. Nu eram foarte experimentat în pantofii de femeie, dar cei cu toc înalt ortopedic şi puţină platformă aduşi de Takashi îmi uşurau oarecum munca. Tot el mi-a adus un sutien cu tot cu “umplutură”, o rochie roşie, fără bretele, mulată pe trup, până la bazin, unde urmau nişte volonase ce-mi ajungeau până mai sus de genunchi. Astfel nu avea să mi se observe partea bărbătească a corpului.

-Uh… Sexi! Am spus eu de îndată ce m-am privit în oglindă. Rochia nu avea niciun fel de decolteu, aşadar nu se observau “darurile” mele false, însă partea nasoală a fost că m-am epilat pe picioare…

Fiind sâmbătă, nu trebuia să merg la lucru în local, de aceea eram liber să merg la bal. Camera a fost ascunsă în geanta mea albă, care se asorta cu pantofii, iar cu ea aveam să filmez absolut tot. Takashi s-a ocupat de machiajul meu destul de simplu: tuş negru pe baza pleoapelor, nişte rimel pe gene, apoi luciul de buze cât mai natural. Mi-am completat aspectul cu floare albă în păr, nu foarte mare, pentru că nu voiam să pară exagerat, şi m-am dat cu un parfum de femei… mirosea a trandafiri.

-Perfect! Sunt gata… Dar ştii că nu pot ajunge acolo pe o motocicletă, nu-i aşa? i-am spus eu lui Takashi, în timp ce îmi puneam geanta pe umăr.

-Stai liniştit… limuzina te aşteaptă, draga mea… a rostit el râzând zgomotos în timp ce aştepta să îl iau de braţ. El era îmbrăcat într-un costum negru, o cămaşă albă şi o cravată neagră cu nişte modele mici albe.

L-am călcat pe picior intenţionat, apoi i-am luat-o înainte, coborând scările blocului. În parcare aştepta într-adevăr o limuzină albă, şi fără să ezit, m-am urcat în ea, aşteptând să plecăm. De îndată ce a ajuns şi Takashi, automobilul a pornit, conducându-ne spre localul “The Gallery”. Drumul nu a fost lung, şi de cum am ajuns acolo, l-am prins pe colegul meu de braţ, intrând amândoi pe uşile acelei încăperi imense.

-Fă şi tu paşii mai mici! Mergi ca un bărbat pe tocuri… mi-a şoptit Takashi ce îndată ce am păşit inantru.

-Nu mă enerva, că te pun pe tine în pantofi şi rochie! Ţi se pare că am mai umblat pe aşa ceva?! M-am răstit eu, călcându-l din nou pe picior, servindu-mă apoi cu un pahar de lichior de pe masa de lângă noi. De îndată ce am simţit pe buze gustul lichidului ciocolatiu, am privit în dreapta mea, lucru care aproape m-a facut să scuip lichiorul din gură. Era Dante… şi era lângă mine, bând acelaşi lucru. Pulsul mi s-a accelerat, însă încercam să par calm, şi să mă port de parcă nu îl cunoşteam.. Nu ştiam că avea să vină şi el… de fapt, era o posibilitate ca el să vină, şi speram să nu o facă dar se părea că proverbul “De ce îţi e frică, nu scapi” îmi dădea peste nas.

M-a văzut, însă nu a schiţat nimic şi a plecat spre un grup de bărbaţi. Am răsuflat uşurat, văzând că nu şi-a dat seama cine eram, apoi am luat loc la masa unde s-a aşezat şi Takashi.

.-Graţioasă ca un hipopotam pe gheaţă, a zis el, probabil privind felul în care m-am aşezat… de fapt m-am trântit.

Am ridicat din umeri, apoi mi-am aşezat piciorul drept peste cel stâng, încercând să iau poziţia unei femei, cu mâinile puse una peste alta pe picior.