Mrs.Die

♡1♡

 Petrecerea de aseară a fost bestială.Jasper a băut atât de mult încât nici nu mai știa cum îl cheamă.La final,s-a aruncat alături de Braelynn,partenera de băutură,în pișcină.Săracii.Mi-e milă de ce o să zică ai lor.Dar probabil ar trebui să îmi fac griji de ce o să zică ai mei.

Sprijin ușor scara de peretele casei și merg cu atenție pe acoperiș.Intru pe geam și pășesc tiptil pe parchetul șubred din camera mea.Mă așez în pat și mă rog în gând ca alor mei să nu le fi venit ideea să mă verifice aseară.Trebuia să fiu acasă la cel mult două,dar era mult prea amuzant.Nu puteam rata marele final.Defapt,nici nu știu de ce mă panichez așa.La cum îi cunosc pe ai mei probabil s-au culcat devreme și au uitat de mine.Cum se întâmplă de fiecare dată.

Prind curaj și mă ridic confident din pat.Îmi ciufulesc puțin părul și mă schimb în pijamale.Când ajung la parter casc și mă scarpin în cap ca în orice dimineață normală,să nu le dau de bănuit alor mei.

-Neața' scumpule,spune mama în timp ce îmi dă un sărut pe frunte.

-Fiule,cum a fost petrecerea de aseară?,mă întreabă tata sorbând zgomotos din cana de cafea citind ceva pe telefon.

-Ca orice altă petrecere de-a lui Maxen.Muzică,mâncare,jocuri și alte lucruri cu care nu trebuie să vă bateți capul.

-Scumpule,în ce secol crezi că trăim?Știm și noi cum sunt petrecerile lui Maxen,zice mama dându-mi ochii peste cap.Ghinionul meu că m-am pricopsit cu părinți moderni.

-Vrei să vin diseară la meci?,mă întreabă tata îndreptându-se spre ușă.

-Nu,e în regulă.Sunt de ajuns Maxen și Jasper.

-Păi și Braelynn?,întreabă mama.

Nu sunt un mincinos bun.Când vine vorba de mințit sunt un dezastru.Dar cu ai mei e diferit.Nu îmi place să profit de încrederea lor în mine,însă uneori nu strică.Din această cauză,orice scuză sau minciună penibilă aş găsi,m-ar crede imediat.

-Merge la deschiderea unei galerii de artă cu părinții ei,mint eu imediat.Ce-ar râde Bry acum.Oricum,nu puteam să le zic că are planuri cu iubitul ei în patul conjugal.Asta ar fi fost prea multă informație,chiar și pentru părinții mei moderni.

*

Nu mă mai mir.De fiecare dată când am nevoie de ei, au treabă cu partenerele consumându-și hormonii.Și ce dacă eu nu am pe nimeni?Ce e atât de rău în a fi celibatar?Măcar eu îmi respect promisiunile și nu mă dau la fund.

-Dravon,pe bune acum,doar nu te-ai supărat din atât,strigă Jasper din spatele meu pe hol.Nu-i mare lucru.

Nu-i mare lucru?Ne antrenăm pentru meciul ăsta de atâta timp.Numai la asta mă gândesc de câteva săptămâni.Deja mă imaginam ținând trofeul la națională.

"Doamnelor și domnilor,sunt onorat să vi-l prezint pe Dravon Winter,căpitanul echipei de baschet din liceul X,care a contribuit într-un mod excepțional la marele câștig din această seară"

Și acum din cauza "bunilor mei prieteni",Jasper şi Maxen,echipa nu mai poate participa deloc.O să îmi petrec restul timpului liber în casă ascultând muzică ca un robot, sau prin librării căutând cărți cu coperți frumoase,în schimb prietenii mei o vor arde prin vacanțe.Aş putea merge şi eu,dar asta ar însemna să mă uit la cât de fericiți sunt cu partenerele lor.Aş putea să îmi găsesc și eu pe cineva,dar nu vreau.Nu acum.Nu după tot ce s-a întâmplat cu Lana. Nici nu mă pot gândi la ea fără să încep să tremur și să îmi crească tensiunea periculos de mult.O să mă calmez și o să merg acasă, unde probabil nu o să fac nimic.Sau poate....