II.

332 34 25
                                    

4 ani cu Jogin nu i-au fost de ajuns lui Kyungsoo pentru a-si face curaj. Curaj pentru a-si marturisi sentimentele ascunse pentru atat timp. Nu e ca si cum nu ar vrea o relatie cu Jongin, dar daca acesta nu simtea acelasi lucru? Pana si prietenia lor ar fi distrusa doar de 2 cuvinte "te iubesc" asa ca totul a ramas ascuns in umbra, prin toate imbratisarile calde pe care Jongin i le oferea doar lui (nu Kai, asa cum toata scoala il numea). Poate pentru altii e un nimic ca Kyungsoo il poate numi pe acest Kai Jongin, dar pentru el e ceva special, pentru ca Soo simte o legatura mult mai stransa intre ei doi.

Poate ca e doar imaginatia lui Kyungsoo, sau poate ca le da dreptate prietenilor sai ca Jongin se comporta altfel cu Kyungsoo. Personalitatea lui Kai e una destul de periculoasa, deoarece oricine ar dori sa ajunga la partea lui sensibila va fi oprit de bariera pe care Kai o punea intodeauna intre el si alti oameni. Dar cu Kyungsoo nu e aceeasi situatie. Kyungsoo ii cunoaste pana si cele mai ascunse dorinte si sperante naruite sau in curs de realizare. Soo l-a vazut pe Jongin plangand, dar nu doar atat: acesta a fost acolo sa-l stranga in brate si sa-si treaca mana prin parul sau atunci cand primul sau caine a murit. Acea imagine va fi intodeauna una care l-a marcat pe Kyungsoo, pentru ca acest Kai nu plange, acest Kai e o stanca, un baiat matur si misterios. Dar Kyungsoo ii cunoaste si aceasta parte pe care Kai nu o dezvaluie nimanui, nici macar lui Chanyeol sauSehun, care sunt prietenii lui cei mai buni.

Kyungsoo se afla la cantina scolii, stand ca de obicei pe scaunul incofortabil cu care Soo era obisnuit.

-Ai de gand sa-i spui, Kyungie? Spuse Baekhyun indesand o parte din sendvisul sau in gura.

-Nu! Spuse Kyungsoo sec.

-De ce? E evident ca va iubiti, Kyungie. De ce mai astepti? Luhan isi termina discursul, apoi lua o gura din apa sa minerala.

Kyungsoo simti dintr-o data niste maini pe pieptul sau, iar apoi o atingere sensibila pe gatul acestuia. Soo stia foarte bine al cui era acel nas, asa ca acesta doar zambi.

-Hei, Soo! Sopti Jongin in urechea acestuia.

-Hei, Jonginnie!

-Vrei sa mergem dupa ore sa bem un ceai, am ceva sa-ti spun.

Ochii lui Baekhyun si ai lui Luhan se indreptara dintr-o data spre Kai, asteptand cu nerabdare urmatoarele cuvinte ale baiatului mai inchis mai culoare.

-Mmm, okay. E important? Spuse Kyungsoo putin speriat, dar in acelasi timp fericit. Poate astazi era ziua cand Jongin va fi al lui cu totul.

-Extrem! Zambi Jongin.

Acesta ii intoarse zambetul inapoi, iar Luhan si Baekhyun, fiind martori oculari, incepura sa rada.

-Ah, buna si voua! Spuse Kai cu o fata neexpresiva, apoi isi intoarse zambetul din nou catre Kyungsoo, acesta simtind pe urma caldura din obrajii sai.

Orele au trecut neasteptat de usor pentru Kyungsoo, poate pentru ca el chiar voia sa auda ce are acesta de spus. Cand Kyungsoo iesi din curte, Jongin il astepta deja la poarta. Acestia plecara impreuna, iar peste 15 minute de rasete si atingeri pe furis, cei doi 'prieteni' ajunsera la cafenea.

-Hyung, vreau sa-ti spun ceva!

-Te ascult! Spuse Kyungsoo zambind sfios.

-Imi place de cineva!

Inima lui Kyungsoo incepu sa bata extrem de tare, simtind cum fiorii ii trec pe spate.

-Continua!

-Dar nu stiu cum sa-i spun! Am incercat de atatea sa-i spun, dar de fiecare data cand incerc, cuvintele nu-mi pot iesi pe gura! Ce fac?

-Incerca sa-i spui, poate te va accepta, Jonginnie!

Acesta astepta cu nerabdare confesiunea lui Jongin, asa ca atunci cand acesta a deschis gura, Kyungsoo incepu sa zambeasca.

-O cheama Soojung!

Te implor! (Kaisoo)Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum