Profesorul de matematică

10

-Ce ai spus?
-Dar ai înțeles greşit.
- A deci mai sunt şi proastă. Nu mai vreau să te văd. Eu zic să îți cauți altă parteneră de întins pe bancheta din spate.
-Unde pleci?
-Unde vreau.
-Suntem în mijlocul autostrăzii, ce dracu Olivia?!
-Mă descurc singură!

Şi am plecat. Trebuie să îl sun pe Brad. Poate v-a venii după mine.
-Brad poți venii după mine?
-Da! Unde eşti?
-Pai...pe autostradă!
-Ce dracu cauți acolo?
-M-am certat cu prietenul tău! Hai odată!
-Bine vin. Tu..doar stai acolo!
-Ok.

Cam după 25 de minute a sosit şi Brad!
-Bună!
-Nu mă lua cu "Bună". Zi ce dracu s-a întâmplat!
-M-am certat cu Zayn.
- Şi te-a dat afară din maşină?
-Nu, am plecat singură!
-Bine! Hai să încheiem subiectul.
-Aşa aş spune şi eu!
-Vrei să mergem la mine sau te duc la campus?
-Du-mă te rog la campus.
-La căt vin să mergem la petrecere?
-La 21:15.
-Cum vrei.

În cam 10 minute de mers cu o viteză amenințătoare am ajuns la campus.
-Mersi! Şi scuze că te-am pus să vii la mama dracu după mine!
-Stai liniştită!
-Ne vedem la petrecere.
-Ok. Papa!
-Pa, Brad!

Urc scările cât de repede pot. Tot ce vreau este să stau. Omul ăsta m-a enervat! Cum dracu a luat situația o astfel de întorsătură??!

Mi-am dat seama că cu toată agitația asta nu am m-ai sunat-o pe mama.

-Bună mamă!
-Bună, Liv! Ce dor mi-a fost de tine.
-Şi cu toate astea nu m-ai sunat!
-Credeam că ai de învățat şi de aceea nu te-am sunat domnişoară.
-Ce face tata?
-E bine. Apropo mâine Tom v-a venii pe la tine!
-Super! Chiar îmi era dor de el!
-Bine prințesa mea! Vorbim mâine. Te pup!
-Şi eu! Ai grijă de tine!

Ori cât aş vrea să mai stau trebuie să mă pregătesc. Îmi fac nişte bucle lejere şi un machiaj simplu format doar din puțin rimel şi luciu de buze.

Timpul a trecut pe nesimțite. M-am uitat la televizor şi am mai învățat puțin. Acum e 21:10 minute. Aştept să vină partenerul meu. Sper să reuşesc să mă distrez în seara aceasta. Bogdan a avut grijă să îmi strice tot cheful.

-Bzzz bzzz....
-Vin acum.
-Hey! Eşti gata de distracție?
-Da! Să mergem.

Închid uşa şi îmi urmez partenerul. Jos ne aşteaptă o maşină neagră cu geamuri fumuri. Ca un gentelman Brad îmi deschide portiera. Nu mă aşteptam. Sincer!
-Mulțumesc!
-Orice pentru o prietenă ca tine!

Dă drumul la radio dar pe mine mă macină o întrebare:
-Brad...
-Da,Liv.
-Robert...are o iubită?
-Nu, de ce? Vrei să îl înşeli pe Zayn?
-Nu e nevoie să îl înşel pentru că nu suntem impreună.
-Ahă.
-Of... în fine...unde se ține petrecerea?
-La un hotel.
-Mai este mult?
-Nu.

Am ajuns cam în 10 minute. În fața mea tronează un hotel de milioane. Pe jos se află un covor roşu pe care  am păşit cu încredere alături de Brad. La intrare stă un băiat care are cam 19 ani şi are rolul de a ne întreba:
-Numele dv.?
-Brad Johannes şi Olivia Thomson.
-La masa 21.
-Mulțumim!

De îndată ce intrăm toate privirile sunt ațintite asupra noastră. Ne continuăm drumul până la masa la care stăm. Ghiciți însă cine stă cu noi?! Robert şi Zayn alături de păpuşa cu care m-am certat în prima zi de liceu.
-Vai, dar cine se alătură! aud din gura acelei curve.
-Da,chiar noi! În carne şi oase,draga mea!

A urmatat o invitație la dans din partea lui Brad, pe care am acceptat-o cu plăcere. Simțeam privirile lui Zayn asupra mea. Încă nu pot să cred că e cu curva aia. Adică el e profesor şi ea e....:
- Brad!
-Da,Liv!
-Curva..ăsta fata cu care a venit Zayn în ce clasă e?
-Doamne ce naivă eşti! E secretară, nu elevă! În plus ai spus că nu eşti cu ...ştii tu cine împreună!
-Nu suntem! Eram doar curioasă.
-A de aceea ai făcut-o curvă,nu?
-Vreau doar să îl fac gelos.
-Spune aşa păpuşo! Sunt expert.
-Ce onoare!
-Eu zic că ar trebuii să accepți orice invitație de dans.
-Dacă expertul zice aşa...aşa să fie!
-Haide la masă! O să dăm de bănuit!
-Bine.

Ne aşezăm din nou la masă şi din lipsă de ocupație privesc cum e amenajat locul. Pe jos e un covor roşu iar lustrele sunt unele de o rară frumusețe. Mesele sunt ici colo şi profesorii stau la masă cu partenerii lor şi cu elevii din liceu. Decid să mă scuz politicos şi să ies puțin la aer. Din nu ştiu ce cauză simt că nu m-ai am aer.

Chiar şi afară este un loc de poveste. Observ că este un lac şi câteva băncuțe care parcă mă aşteaptă. Fug repede să mă aşez. Luna se oglindeşte în lac. Totul este atât de frumos dar totuşi parcă îmi lipseşte ceva. Mai bine spus cineva. Ştiu că nu îmi stă în fire să fiu aşa plângăcioasă, dar totul e din cauza ei. Iubirea. Un lucru atât de frumos, dar şi atât de dureros. Trebuia să îmi dau seama că nu ar vrea altceva de la mine. Sunt aşa o proastă!
-Eşti foarte frumoasă. Ce ai zice să ne cunoaştem mai bine? Hotelul ăsta are multe camere!

Mă întorc să văd cine dracu are chef să rămână fără moştenitori iar când mă întorc şi văd cine a rostite aceste cuvinte rămân mută de uimire. Era chiar...

Hey! E puțin mai lung acest capitol. Sper să vă placă şi nu uitați! Alegeți ce copertă vreți de la capitolul anterior:"Anunț"

Pupici!!!