O Aventura SHOT

9. Sentimente adevărate

Eu nu spun nimic și încep să mă gândesc la momentele de chin petrecute lângă Sebastian. Fratele meu vede că mai am puțin și plâng așa că mă ia în brațe, iar eu încep să plâng.

Andres:-Scuze puștoaico ! Nu am vrut să te fac să plângi.

Clary:-Nu-i nimic nu e vina ta -mă desprind din îmbrățișare și mă întorc spre mama ștergând-mi lacrimile. Mamă, tata e acasă?

Vă amintesc că Linda este numele mamei lui Clary.
Linda:-Nu draga mea, este la serviciu, diseară ajunge acasă. De ce? S-a întâmplat ceva? -mă întreabă și eu o i-au de mâini și încep să îi povestesc despre discuția mea de azi cu Sebastian la telefon.

Într-un fel mă bucuram că tata nu e acasă, deoarece dacă ar fi aflat că Sebastian s-a întors nu mar mai fu lăsă să ies din casă. Nici măcar cu Urs, mai ales că e greu pt un băiat să îl impresioneze pe tatăl meu. Lui Sebastian i-a luat nu mai 5 minute să facă asta, dar de atunci nici un băiat nu a mai reușit să îl impresioneze.

Linda:-O Doamne nu pot să cred că monstrul ăla se întoarce. Draga mea te rog nu pleca, dacă aș știi că ți se poate întâmpla ceva nu mi-aș ierta-o nici o dată.

Clary:-Mamă nu îți face griji nu voi fi singură Urs și băieții vor avea grijă de mine și va fi și Emma.

Andres ma trage în sufragerie și îmi spune:
-Clary, mama are dreptate nu poți pleca. Și în plus cât de bine îi cunoști pe băiatul ăsta, dacă e la fel ca el.

Clary:-Îl cunosc destul cât să știu că nu e la fel ca Sebastian.

Andres:-Bine Clary! Uite cum facem poți să pleci cu el, dar.....

Eu strig de bucurie întrerupând-l pe Andres, dar nu îmi pasă de ce argument avea să spună. Atâta timp cât pot fi cu Urs nimic nu mai contează.

Andres:-Dar voi veni și eu cu voi până când Sebastian va ajunge la închisoare. OK!

Clary:-OK! -îi spun cu zâmbetul pe buze. Ne întoarcem la mama și Urs și le spunem că o să vină și Andres cu noi, apoi eu și Urs am urcat în camera mea, iar Andres în a lui și am început să împachetăm.

După ce punem valizele în portbagaj apare mama cu Boom câinele meu, într-o mâna ținea o geantă cu toate cele necesare lui Boom.

Clary:-Mama?! Ce....ce-i cu asta?

Linda:-Draga mea vreau să îl luați pe Boom cu voi -îmi dă lesa și geanta și mă ia în brațe și îmi șoptește:,,O să îmi fie dor te tine scumpo".

Clary:-Și mie de tine mama -îi spun după care îmi șterg lacrimile.

Linda:-Și să nu-ți faci griji pt tatăl tău, am să î explic eu tot. Eu nu spun nimic și încerc să zâmbesc

Mama se întoarce spre Andres zâmbind-i:
-Să ai grijă de sora ta!

Andres:-Da mamă! Păi nu am eu mereu grijă de ea -îi zâmbește și o ia în brațe.

Linda:-Iar tu tinere ești un băiat frumos, politicos și puternic. Te rog să ai grijă de fata mea. Nu vreau să i se întâmple ceva.

Urs:-Nu vă faceți griji doamnă nu o să i se întâmple nimic cât timp e cu mine -și mă sărută pe cap, iar mama începe să zâmbească.

Urcăm în mașină și ne luăm la revedere de la mama. Andres conducea mașina și vorbea cu Urs, eu stăteam pe bancheta din spate cu Boomi.
                                ***
Sorin și Emma
Perspectiva Emmei

După ce am făcut cumpărăturile pt apartamentul meu și al lui Clary, eu și Sorin ne apucam de zugrăvit. Deodată apare Juno și Criss.

Juno:-Hei frate! Ce faceți?

Sorin:-Mergem să vopsim apartamentul fetelor.

Juno:-Ce?? Am pierdut cumva ceva cât am fost plecat?

Sorin:-Da! Am să îți explic acum tot. Fetelor începeți fără noi, venim imediat. OK?

C&E:-OK!

Perspectiva lui Juno
După ce Sorin mi-a povestit tot, eram foarte fericit că Emma va locui lângă noi, dar și trist pt că ea nu va ști niciodată ce simt pt ea. Nu vreau să îi spun lui Sorin că sunt îndrăgostit de iubita lui, mai ales că nu vreau să se despartă de ea pt mine.

Sorin:-Frate ești bine? Nu pari să fi atent la ce îți spun.

Juno:-Ăăă..... Nu! Nu e nimic.....doar mă gândeam.

Sorin:-Juno! Ști că noi suntem ca frați. Poți să îmi spui orice.

Juno:-OK Sorin! Ești fratele meu și trebuie să îți spun....

Perspectiva Emmei
Em:-Deci Criss! Tu și Juno.😏

Criss:-Noi ce?

Em:-Ooo.... Credeam că..... Nu contează.

Criss:-Că suntem împreună?

Em:-Mda! Credeam că poate e ceva între voi -îi spun puțin jenată că am întrebat-o.

Criss:-Nu-i nimic, dar nu știu dacă este ceva între noi.....

Em:-Nu spune asta, dacă tu îl placi sigur va observa și el.

Criss:-Bine! Dar acum să nu mai vorbim despre mine. Cum e cu tine și Sorin?

Em:-Bine! Dar astăzi mi s-a părut că este cam distant. Nu cred că mai iubește.

Criss:-Ceee....?? Nu spune asta am văzut cum te privește sunt sigură că te iubește.

Nici una din noi nu mai spune nimic, iar la scurt timp apar și băieți. Sorin vine lângă mine și începe să zugrăvească. Îl văd pe Juno și Criss cum merg într-un colț al camerei și încep să vorbească. Nu îi puteam auzi, dar nu știu de ce mă simțeam foarte rău când mă uitam la ei. Îi văd cum se îmbrățișează și simt cum îmi vine să vomit.

Sorin:-Em ești bine?

Em:-Da, da sunt bine.....mi-e doar puțin rău, dar sunt bine.

Sorin:-Nu Em! Nu ești bine....

Em:-Ba da Sorin sunt bine.

Sorin:-Ba nu! Nu ești! Uite nu mai spune nimic, du-te să faci un duș, iar eu am să îți aduc un ceai și ceva de mâncare. OK!

Dau aprobator din cap și merg în camera lui Sorin să îmi iau hainele și intru sub duș. Încerc să mă relaxez, deodată văd pe cineva prin geamul aburit al cabinei, acesta părea să se dezbrace. Poate o fi Sorin. O Doamne, dar de ce zic asta sigur e Sorin doar e baia lui.

Cu cine credeți că ar trebui să fie Emma? Și oare cine a intrat în baie?