Capitolul 3

43 6 0
                                    

Imi suna alarma. Ma trezesc destul de somnoroasa pentru ca aseara am venit tarziu acasa. Ma duc sa ma spal pe fata, imi pun repede toatr cartile in ghiozdan ca sa le las porma in dulapul meu si ma duc sa mananc micul dejun. Mama mi-a pregatit un sandwich. In timp ce mananc imi aduc aminte de dulapul meu de la scoala. Voi lua spray-uri la mine si il voi personaliza. Termin micul dejun. Pui spray-urile intr-o punga pentru ca nu mai incap in ghiozdan si sa vedem cu ce ma imbrac. Hmmmmm, dupa ce rascolesc dulapul ma imbrac cu un maieu verde simplu si cu o pereche de blugi scurti taiati. Azi nu ma imbrac cu o fusta sau cu o rochie. A, si uitasem. Lucy. Sper ca s-a simtit bine cu Slou. Ma gandesc sa o sun, dar o intreb la scoala cum a fost. A venit timpul sa plec. Imi iau ghiozdanul si merg la mama sa-i spun ca plec.

-Mama, eu plec! Pa.
-Pa fata mea. A, diseara avem musafiri.
-Cine vine?
-Familia Klem. Tatal tau are afaceri cu domnul Klem. Au si o fata. Sofia.
-Stiu. E cu mine in clasa. Eu am plecat.

What? Asta imi mai lipsea. Ma incalt cu o pereche de tenesi gri cu un smille face pe ei. Merg spre scoala gandindu-ma cum se va razbuna Sofia azi pe mine. Dupa 10 minute de mers ajung. Am venit putin mai devreme ca sa-mi personalizez dulapul. Defapt usa dulapului. Dupa ce o personalizez arata bine dupa gustul meu. Incep sa vina colegi printre care si Lucy, care se aproprie spre mine.

-Arata foarte bine dulapul! *spune cu un zambet fals*
-Mersi. Cum a fost la intalnire?
-Pai. Nu prea bine.
-De ce?
-Pai Slou si-a gasit pe altcineva in America cat timp a fost plecat.
-Si cum ai aflat?
-Tot primea mesaje si la un moment dat s-a dus la toaleta. Iar primeste un mesaj. De curiozitate l-am citit si scria: Te iubesc!
-Imi pare rau Lucy! Ghici ce musafiri are tata diseara!!! Familia Klem. Vine si Sofia.
-Ce? De ce?
-Tata are afaceri cu tatal Sofiei.
-De abia astept sa vin pe la tine Choco! *trece Sofia pe langa mine si imi spune*

Suna clopotelul. Imi pun cartile in dulap si merg in clasa. Trebuie sa vorbesc cu Slou. Nu cred ca a fost asa. Doar nu poate un baiat sa fie cu doua fete in Romania. Dupa orele de romana, mate, istorie, franceza si engleza vine ora de canto. La sfarsitul orei:

-Choco! *ma striga profa*
-Da.
-Maine asteptam cantecul compus de tine. *spune plecand*
-Stati! Ce?
-Succes Choco! *spune Sofia razand si plecand*
-Beck! Lucy!
-Da. *spun amandoi*
-Ma ajutati sa compun cantecul?
-Sigur. *spun amandoi*
-Haideti! Sa mergem la mine.

Plecam spre casa mea. Pe drum:

-De ce nu mi-ati spus?
-Ce sa-ti spunem?
-De cantec.
-Asta cred ca numai Sofia stia. Ea a castigat anul trecut.
-De aia radea.

Am ajuns la mine acasa. Am doar 2 ore la dispozitie. Porma trebuie sa ma pregatesc pentru cina cu familia Klem. "De abia astept".

-Prieteni, avem doar doua ore la dispozitie. Porma vine familia Klem.
-Ok. Voiam sa te invit in oras, dar esti ocupata.
-Beck, mergem maine la un film? Im seara asta nu pot merge cu tine in oras.
-Da. Acum avem un cantec de scris.
-Haideti la mine in camera.

Mergand spre camera mea observ ca nu-i nimeni acasa. Cred ca sunt la munca. Nu cred ca vom reusi sa compunem un cantec in doua ore. Daca mi-ar fi spus Sofia de cand am castigat concursul aveam la dispozitie doua zile.

-Despre ce va fi cantecul? *intreaba Lucy*
-Ma gandeam la un cantec de dragoste.
-Negativul ti-l pot face eu. Un negativ la pian sau la chitara. Sau la ambele, dar nu pot canta la amandoua in acelasi timp. *spune Beck*
-Stiu eu sa cant la pian. Eu cant la pian, tu la chitara, iar tu Choco inregistrezi.
-De acord. Dar profa imi va pune nota pe cantec?
-Pai.... Anul trecut cantecul Sofiei a fost super tare.
-Si ce conteaza asta? *intreb eu nedumerita*
-Asta e traditia liceului. Cantecul anului asta trebuie sa fie mai bun decat cantecul anului trecut. Nu stiam ca castigatoarea concursului trebuie sa-l compuna. *spune Beck*
-Si daca nu e ce se intampla?
-Va fi tot Sofia cea mai buna voce feminina a liceului. *spune Lucy*
-Nu o pot lasa sa castige.
-Beck! Si cea mai buna voce masculina a liceului trebuie sa cante cel putin o strofa din cantec. *spune Lucy*
-Ai dreptate! Anul trecut doar o strofa la lasat Lucy pe Cristi sa cante. Nu-i de mirare ca am uitat.
-Dar de ce eu trebuie sa-l compun? Daca nu va fi bun Cristi o sa-i ia locul lui Beck? *nu stiu cine e Cristi, dar nu asta conteaza acum*
-Pentru ca vocea feminina a liceului e pe primul loc, porma cea masculina. Si nu, doar tu vei pierde titlul. *spune Lucy*
-Haideti sa compunem cantecul. *spun eu fara entuziasm*

Ma gandeam la: Tu esti al meu
Defapt ai fost al meu
Nu ti-a pasat de mine
Cand ai vazut-o pe ea.

Asta e o prostie.

-Uitati la ce m-am gandit eu. *spune Beck*
Hey tu! Tu, tu!

-Doar un vers? *spun eu nervoasa*
-Nu e asa usor sa compui un cantec!
-Stiu! Doar eu am compus cantecul pe care l-am cantat la concurs.
-Mi-a venit o idee. *spune Lucy zambind*
-Ce idee?
-Putem sa modificam cantecul pe care l-ai cantat la concurs incat sa nu il recunosti asa usor. Iar modificarile le canta Beck.
-Da. Putem incepe cu instrumentalul. *spune Beck* Facem acelasi instrumental doar ca va fi la pian si la chitara.
-Haideti sa-l inregistram! *spun eu*

Mergem toti in sufragerie unde e pianul meu si calculatorul, dar eu n-am chitara.

-N-am chitara!
-Am eu. Ma duc sa o aduc.
-Te rog! Grabeste Beck. Mai avem doar o ora.
-Nu-ti face griji. Stau aproape. *spune plecand*

Dupa ce se intoarce Beck:

-Am venit!
-Haideti. Trebuie sa ne grabim.

Lucy ia chitara in mana, Beck se duce la pian i-ar eu pregatesc calculatorul sa inregistreze.

-3,2,1! Incepeti! *spun eu*

Nu stiam ca Lucy stie sa cante la pian. Cat timp canta ei imi aduc aminte de Slou. O sa vorbesc cu Slou maine la scoala. Lucy si Beck termin de cantat si eu opresc inregistrarea. Ascultam impreuna instrumentalul si dupa ne gandim sa schimbam cateva versuri. Si Voilá cantecul e gata.

-Multumesc prieteni.
-N-ai pentru ce! Succea in seara asta! *spune Lucy*
-Vei avea nevoie. Pa Choco! *spune Beck, si ma pune pe ganduri, zici ca o sa ma omoare*
-Pa prieteni! *spun speriata*

Ma bucur ca ne-a iesit cantecul. Acum trebuie sa ma pregatesc pentru cina. Ma imbrac cu o fusta neagra, scurta si cu un maieu mov. Parul il prind in coc. Cum il prind de obicei prin casa si imi fac dungi cu creion negru la ochi. Ma duc in sufragerie unde o vad pe mama ca pune mancarea pe masa. S-a imbracat cu o pereche de pantaloni gri si cu un maieu negru. Nici nu stiu cand a venit de la servici.

-Cum imi sta? *intreb eu*
-Foarte bine.
-Tata a venit?
-Da. E in bucatarie.

Se aude soneria. Ma duc sa deschid. E familia Klem.

Choco LowUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum