Queen Bee

145 12 1
                                    

Marinette POV
     O vãd pe Bia și îi fac cu mâna. Ea vine spre mine fericitã. Se pare cã prezența mea o face mai fericitã dupã dispariția lui Adrien. Îmi este chiar dor de el. dar un singur lucru e ciudat: odatã ce Motan a murit, Adrien a dispãrut. E chiar ciudat. Eu știu prea bine cã ei doi nu au nici o legãturã unul cu celãlalt. Mã rog, o iau pe Bia și pornim spre școalã.
   - Ești în regulã? o întreb eu blând.
   - Da, de ce nu aș fi?
   - Pãi, știi Adrien.
   - Am trecut peste asta. zice ea serioasã.
     Am rãmas puțin miratã. Eu dacã mi-ar fi dispãrut vreo rudã aș fi rãmas terorizatã pe viațã, la propriu.
   - Promit cã nu spun la nimeni dacã îți e dor de el. încerc eu sã o trag de limbã pentru cã știu cã-mi ascunde ceva.
   - Normal cã îmi este dor de el, dar dacã o sã plâng nu-l va aduce înapoi.
   - Crede-mã, și mie îmi este foarte dor de Adrien.
   - Tu îl iubești mai mult ca mine, deci nu mã mir. zice ea nervoasã.
   - Ok, încheiem subiectul pe vecie.
   - Asta voiam sã aud. spune ea zâmbind.
     Când ajungem la școalã observãm cã e complet goalã. Nimeni nu era aici. Verificãm sã nu fie week-end, dar tot e luni. Auzim chicote din parc și ne îndreptãm spre zgomotele hazlii. Toatã școala era în parc.
   - Alya! o strig eu pe prietena mea. 
   - Mary! Bia! Ați ajuns și voi în sfârșit.
   - Ce se întâmplã aici?
   - Directorul cicã și-a gãsit jumãtatea și fiind atât de fericit ne-a dat o zi liberã tuturor, inclusiv profesorilor.
   - Uau! Genial! spunem eu și Bia la unison.
     Alya ne face cu ochiul și pleacã pentru cã a sunat-o mama ei. Eu mã ascund dupã un copac și mã transform. Încep sã alerg pe case, dar mã întâlnesc cu Pãun.
   - Ce cauți aici? spun eu serioasã.
   - Te-am vãzut pe tine și mã gândeam cã ai nevoie de ajutor.
   - Ok, atunci vino cu mine.

Bia POV
     Bubu mã duce la locul unde Motan a dispãrut. Se uitã atent pe porțiunea de stradã care a fost închisã pentru câteva zile. Închide ochii și pare cã mediteazã sau ceva de genu.
   - Ești ok? întreb eu suspicioasã.
   - Da. spune ea trezindu-se la realitate. Încerc sã-mi amintesc ceva din ce s-a întâmplat. Gata! tresare ea și merge câțiva metrii mai încolo.
     Ridicã capacul la canal și zâmbește victorioasã. Eu îmi dau seama de ipoteza ei și zâmbesc. Ne ducem în josul canalului unde mirosea incredibil de urât.
   - O sã treabuiascã sã-mi spãl costumul de multe ori... spun eu dezgustatã.
   - Știu....
     Mergem înainte, dar simt cã cineva ne urmãrește. De pe tavan sare o fatã costumatã.
   - Eu sunt Queen Bee! spune ea superioarã. Voi cine sunteți?
   - Eu sunt Buburuza, iar ea este Pãun. Încântate ce cunoștințã.
   - Plecați începãtoarelor! E misiunea mea sã o opresc pe Black Witch!
   - Atâta timp cât nenorocita aia de vrãjitoare îl are pe Motan Noir nu vom pleca! țip eu la ea.
   - Voi o s-o pãțiți! spune ea și merge înaintea noastrã.
     Noi ne uitãm una la alta și ridicãm din umeri. Bubu se uitã zâmbind la mine, dar eu am o privire foarte severã.
   - Nu-mi place de fata asta! spun eu.
   - Nici mie, dar dacã e una din cele aleși ar trebui sã ne gândim la partea ei bunã.
   - Mda, cum zici tu...
     Pornim și noi dupã fițoasã, dar parcã a dispãrut. Deodatã un strigãt rupe liniștea, iar noi douã tresãrim. Era strigãtul lui Queen Bee.
   - Cica noi o s-o patim, huh? spun eu amuzata.
   - Sa mergem sa vedem ce s-a intamplat! spune Bubu convingătoare si fugim spre strigat.

Hey! Pãreri?
Si nu uitati sa votati daca v-a placut😄

Puterea miraculosilorWhere stories live. Discover now