— Poți să încetezi?!
Hanina s-a întors cu lacrimi în ochi și a continuat să-și împacheteze hainele care erau aruncate pe pat. A închis fermoarul genții, dar înainte să mai facă vreo mișcare, Yoongi a luat geanta și a aruncat-o nervos prin cameră. A apucat-o de umeri și a zguduit-o dintr-o parte în alta, țipând la ea.
— Lasă-mă, Yoongi!
Hanina a scăpat din strânsoarea sa și s-a grăbit să-și ia geanta aruncată pe jos. Și-a aranjat breteaua de la bluză și cu pași repezi s-a îndreptat spre ușă, dar înainte să iasă, l-a auzit pe Yoongi vorbind:
— Jur că dacă ieși pe ușa aceea, am terminat-o de tot.
Hanina s-a uitat la el sătulă de toată această dramă. Și-a șters lacrimile de la ochi și a tras adânc aer în piept.
— De mult voiam să termin asta, Yoongi. Adio.
CITEȘTI
True Colors → min yoongi
Fanfiction„Iubirea este crudă, dar frumoasă" Îmi era frică să trăiesc din cauza lui deoarece mă distrugea. La început nu mi-am dat seama, începusem cu certuri mici, dar pe zi ce trecea, totul devenea din ce în ce mai rău. publicare...
