The Dark Shadows

Capitolul 2

Dormeam dusă. Nimeni nu mă putea trezi din somnul meu dulce. O mână rece, de gheață a făcut contact cu pielea mea. Cineva îmi mângâia faţa ferm cu mișcări scurte. O briză rece îmi învăluia acum camera. Un parfum de bărbat îmi inunda nările. Era un miros plăcut , nu doream să se mai termine vreodată. Am încercat să îmi deschid ochii. Pleoapele erau contra a ceea ce vroiam eu să fac. Totuși cu puțin efort am reușit să îmi deschid umpic ochii. În faţa mea era o siluetă. Totul era neclar, vedeam în ceață. Am dus mâinile la ochi și i-am frecat ușor. Când am deschis ochii a doua oară, camera era goală, nici-o persoana nu era în ea. Nu știam ce să mai cred, faza de aseară, acum asta, eram complet în ceață, numai înțelegeam nimic din ceea ce se petrecea în jurul meu. Chiar îmi juca imaginaţia astfel de feste? M-am uitat atentă în jurul meu. Fereastra îmi era deschisă, iar perdelele mele albe fluturau înăuntru.

M-am ridicat din pat îndreptându-mă direct spre geam pentru al închide. Parfumul persoanei care mi-a invadat camera ,încă învăluia locul. Nici măcar nu știam cât e ceasul. Ochi îmi erau roși în cap, pleoapele mi se închideau. Razele soarelui îmi învăluiau camera. Priveam pe geam casa de viza-vi. Era părăsită numai stătea nimeni în ea de câțiva ani. Familia Paterson s-a mutat de acolo lăsând casa exact așa cum mi-o aminteam eu. Știam că într-un colț era un afiș pe care scria "De vânzare" ,mi se părea ciudat fiindca acum numai era.

Am luat telefonul de pe noptieră sperând că nu m-am trezit prea devreme. No fain ,e 6:30 . M-am întins puțin, am căscat și așa adormită cum eram m-am îndreptat spre baie. Avea destul de mult timp la dispoziție să mă pregătesc ,chiar putea pierde timpul în baie fără să mă grăbesc măcar.

Totuși un duș scurt mă va ajuta să mă trezesc. Mi-am dat jos pijamalele și am intrat sub duș. Am dat drumul apei umpic fierbinte ca să îmi amorțească mușchi. Mereu îmi plăcea să fac duș dimineața, mă simțeam bine și relaxată.

Mi-am luat halatul pe mine, fixându-mă în faţa oglinzii. M-am spălat pe dinți și pe faţă după care am plecat să mă îmbrac. Era 07:25 iar eu încă nu m-am hotărât cu ce să mă îmbrac.

Stăteam în faţa șifonierului și nu știam de unde să apuc, uneori nu îmi venea să cred că toate astea sunt ale mele. Totuși într-un final mi-am luat o pereche de blugi albaștri deschis cu talie înaltă, un pulover roz , lanțul meu cu bufniță și ceasul meu roz.

Geanta mea pe umăr se asorta perfect cu ţinuta pe care o aveam. Am luat-o și m-am așezat în faţa oglinzii, unde fardurile așteaptă să le folosesc. Mi-am dat cu puțin tuș, rimel și rujul meu preferat mov de o nuanță mai închisă, ca să îmi scoată perfect ochii verzi în evidență.

Am luat geanta și am coborât la parter. În bucătărie era Marta care mă aștepta cu micul dejun pregătit. Probabil vă întrebați cine e Marta? Ei bine Marta e bucatareasa mea personală. Și pe lângă asta mai am un majordom care e și șofer și prietenul meu cel mai bun Jake.

-Bună dimineața domnișoară!, spune Marta lărgindu-și zâmbetul
-Mă cheamă Keyla, ţi-am mai zis să nu îmi zici "domnișoară" ! ,spun pe un ton nervos

Bineînțeles că eram nervoasă, Marta are 22 de ani, lucrează în casa mea de 2 ani și încă nu îmi poate spune pe nume. Ma enervează, eu o consider prietena mea, nu angajată alor mei. Încercăm să fiu serioasă. M-am așezat pe scaun, stăteam și o priveam pe Marta cum îmi așeza mâncare pe farfurie. Mi-am lăsat privirea în jos, sperând că va crede ca sunt supărată pe ea.

-Hei, ce e cu făţuca asta pe tine?, spune Marta așezându-mi cu grijă mâncarea pe masă

Mi-am ridicat privirea spre ea, ochii ei verzi străluceau necontenit ,nu îţi venea să îţi mai iei ochi de la ei ,iar părul sau blond, perfect îi scoteau ochi și mai mult în evidență. O priveam în detaliat când a făcut o faţă haioasă provocându-mi râsul. Râdeam în hohote, iar ea mă privea și zâmbea.

-Acum numai e acea faţă! ,spun și i-au o gură din sucul de portocale
-Ei bine, mă bucur că am reușit să scot un zâmbet de la tine

Mâncam clătitele cu nutella și banane ca și cum nu aș mai fi mâncat în viața mea. Probabil pare ciudat adică bag ca sparta la mâncare în mine și tot slabă sunt. Marta spăla vasele. Ușa din spate se deschide pe ea intrând Jake. Avea o față posomorâtă. Privirea îi era tristă.

Se așeză lângă mine pe scaun. Pusese mâinile în stil triunghi și își propti capul între cele două palme. Privea într-un singur loc fără să clipească. Îl priveam nedumerită. Nu l-am mai văzut de mult timp așa.

-Ce s-a întâmplat?, spun proptindu-mi mâna pe umărul lui
-Pai.. Cred că ști.. ,spune sec lăsându-și privirea să cadă în jos
-Aa.. Ea?
-Vezi că ști.. Haide să mergem nu vrei să întârzii din prima zi nu? ,spune chicotind

Starea sa s-a schimbat dintr-o dată. Probabil că încă nu i-a putut spune. Oare cât o va mai ţine așa? Probabil nu își poate exprima sentimentele și chiar îl înțeleg, este exact ca mine fără pic de noroc.

-Da, haide

Mi-am luat geaca de piele și m-am încălţat cu teniși mei roși all star. Geanta mi-a luat-o Jake care mă aștepta deja în faţă ca în fiecare dimineață. Un tip gri metalizat era parcat în faţa casei. Da uneori îmi adoram viitoarea mașina. Am urcat în luxoasa mea mașina și am plecat spre liceul Avalon. Probabil că numele ăsta dă de gândit, adică și pe mine m-a impresionat numele ăsta. Sună așa de medieval, ca în evul mediu.

-Esti bine, Key? ,spune Jake privindu-mă nedumerit. Privești în gol încă de când am plecat de acasă.
-Da, Jake sunt ok!, spun privindu-l pentru câteva secunde, reîntorcându-mi privirea imediat. Când ai de gând să îi spui Martei?, spun pe un ton serios
-Grea întrebare, chiar nu știu, spune făcând o scurtă pauză. Încă nu mi-am găsit cuvintele potrivite ,dar mai momentul potrivit pentru ai spune.

Vocea lui părea tristă, era distrus pe interior iar pe mine mă durea să îl știu așa. Ei bine și Marta îl iubea, dar eu nu îi puteam spune, i-am promis ca nu o voi face. Mă indispune gândul că trebuie să ascund asta faţă de cei doi.

-Key, am ajuns!, spune Jake și îmi flutură mâna prin faţă
-Ok, mersi că m-ai adus ,am spus și am coborât din mașină

Am închis ușa mașini și i-am făcut cu mâna lui Jake înainte să plece. O mână micuță și fină la atingere a făcut contact cu faţa mea astupându-mi ochii. Am pipăit puțin mâna și mi-am dat seama imediat cine era. M-am întors cu faţa la ea sărindu-i imediat în brațe.

Hei, hei ce faceți? Cum o mai duceți? :)) Vă place cartea? Să o mai continui? :))
Scuzați orice greșeală gramaticală! Mulţumesc! :3