Capitolul 6

7 0 0
                                    

Kumiko se indrepta incet catre bisericuta pe jumatate distrusa din colt, cu un buchet de flori de cires in mana. Cauta atent piatra pe care sta scris numele lui Neylinay si lasa florile acolo, spunand:

----Ne e dor de tine. Foarte dor. Stii, de acum eu sunt mostenitoare. Chestia mai putin buna e ca trebuie sa gatesc orezul asa cum il faceai tu si nu stiu cum. Sa vii intr-o zi sa ma inveti. Te rog! Kayuss e foarte pretentios cand vine vorba de orez si tu stii asta!

Urma o pauza de tacere.

----Te iubesc, adauga si pleca inspre casa.

                                                                                           ***

Ajunsa acasa, Kumiko observa ca tatal sau nu era de gasit. Il cauta o ora, apoi intra in grajd. Surpriza!Tatal sau era acolo, cu o iapa roscata. Ii dadea paie.

----Ce frumoasa e! Cum a ajuns aici?!

----E pentru tine!

----Eu?! Cum...Cum e posibil asa ceva?

----Kumi, stiu ca ai suferit cand sora ta a murit si ti-am luat aceasta iapa din piata, pentru a-ti alina durerea.

Kumiko se apropie incet de iapa si ii atinse botul cu mana. Ochii sai capatara o sclipire veche, unica, de pe vremea cand mama sa traia. Intre ea si superbul animal se crea o legatura pe care nici fratii nici surorile sale nu puteau sa o rupa. Cu inima plina de bucurie, micuta copila incaleca calul.

----Ei, du-te sa culegi orez cu ea. Cred ca poate cara mult!

----Nu, spuse fata, nu o sa o pun sa care. E prea frumoasa. 

----Poftim? 

----E calul meu, baigui Kumiko, uimita de propria indrazneala.

----Ai dreptate, spuse tatal, spre uimirea fiicei sale. Chiar e calul tau.

Si Kumiko iesi afara din grajd, calare.

You've reached the end of published parts.

⏰ Last updated: Dec 07, 2016 ⏰

Add this story to your Library to get notified about new parts!

KumikoWhere stories live. Discover now