Rebela printre vedete\\Kpop

Capitolul 6

Dupa ora de mate care chiar a fost ultima oara, le-am spus fetelor sa plece înainte la fel cum a facut si Mark cu restul trupei.

Mark a vrut sa mergem la localul lui preferat si am acceptat cu ușurință.

Bine zis local favorit. Arata foarte bine si plus de asta e si foarte populat.
Ne-am Așezat la o masa la terasa cafenelei.

Evies's Pov.

Am plecat înainte acasa inpreuna cu Nely fiindca Wends s-a dus cu Mark la un suc.

- Hei, doar nu crezi ca  Wends il place pe Mark nu?o intreb pe Nely cu un ton amenințător.

- Nu stiu, nu sunt sigura..spune visatoare zambind.

Mi-am dat ochii peste cap sictirita. Pana la urma, poate chiar ii zgarii putin cu cutitul pe baietasii astia. Mi-au bagat surorile in boala.

- Ya, poti sa incetezi sa visezi? Sigur ca nu ii place de el! E coreean, arata ingrozitor, arata exact la fel!

In urmatoatea secunda, mi-am luat o palma zdravana peste umar de la Nely.

- Taci din gura.imi spune autoritara.

- Chiar vrei sa ramai fara mana, nu-i asa!?

- Daca mai scoti un sunet, te duc pe loc la spitalul de nebuni!

- La naiba, si tocmai ce am scapat de acolo!spun dandu-mi ochii peste cap.

Telefonul a inceput sa bazaie in buzunarul sacoului. Numar necunoscut din Coreea.

- Alo?

- Hei papusa, nu ne-am mai auzit demult!

-Care din cretinii de la scoala esti?

- Oh, nu fi chiar asa, chair nu ma sti? Sunt cel mai bun prieten al gazonului. Iar asta e telefonul lui.

- Inca odata.. Cine mama bidoanelor lui Nicky Minaj esti? Si de unde ai numarul meu?

- Las-o balta. Oricum, le-am dat la toti baietii din clasa numarul tau. Doar asa, ca sa ma mai distrez.

- Deci observ ca nu mai ai nevoie de par, sau cel putin de ochi, nu-i asa..colegu?*voce creepy*

In momentul urmator, mi-a inchis .

- Hahahhahah, ce fraieri amatori!Urlu razand.

Nely si-a dar vizibil ochii peste cap razand in hohote. Am inceput sa rad si eu de rasul ei colorat si al naibii de galagios.

Intr-un final am ajuns acasa si m-am trantit extenuata pe canapea. Tare as vrea un milkshake..

- Vrei un milkshake?

- Tocmai mi-ai citit gandurile, spun razand.

Wendy's Pov.

Stam de vreo o ora si nu spune nimeni nimic. Eu ma joc pe telefon si Mark incearca sa se ascunda de lume cu gluga, o pereche de ochelari de soare si o masca neagra.

- Cat timp trebuie sa stai cu masca aia la gura. Nici suc nu ai putut comanda din cauza ei,spun deranjata de situatie, nu te mananca nimeni, promit.

Intr-un final si-a dat masca jos si gluga dar si-a dat cu greu ochelarii.

- Uite, ia ochelarii mei de vedere falsi. Nu o sa te recunoasca nimeni.spun si scot din geanta o pereche de ochelari.

- Mersi de ochelari. Faza e ca e prima oara cand ies in public cu o fata. Cu prietena mea am iesit doar cand ne-a rezervat CEO un restaurant intreg.

I-am zambit prietenos si l-am mangaiat pe cap apoi am comandat 2 sucuri.

- Apropo...pot sa te intreb ceva?

-Tocmai ai intrebat.spun cu un zambet victorios.

- Ah, tu chiar esti diabolica...spune deranjat de replica mea.

Am ras abtinandu-ma sa nu creez vesnicul meu ras colorat. Mark si-a dat seama de asta si a chicotit

- Dar de ce este asa rea?

- Pai are legatura cu trecutul meu. Dar asa sunt eu acum. Nu mai pot fi fata cea ingaduitoare, blanda si amabila. S-au intamplat multe si chiar nu mai vreau sa fiu asa. Imi place cine sunt acum. Imi place armura pe care o port in momentul asta. Armura care ma protejeaza.

Mark nu a mai zis nimic doar a dat din cap aprobator. Cred ca a inteles ce am vrut sa zic. Sper asta.

Dupa ce am mai stat putin de vorba, m-a dus acasa.

- Neata fetelor! A voastra Wendy s-a...ce mama unicornilor se intampla aici?spun uimita de imaginea bizara din fata mea.

- Nely incearca sa ma invete Yoga.spune Evi dand deodata cu capul de pamant.

- Si de unde ideea asta stralucita?intreb razand.

- Faza e ca trebuie sa fiu macar putin mai calma la scoala asta altfel se vor intampla multe ca in restul scolilor din care am fost transferate. Sti, ar cam trebui sa incerci. Nu ti-ar sta rau mai calma.

- Tie nu ti-ar sta rau cu un gips la gat dupa cazatura aia.ii spune Nely chicotind.

Roscata si-a dat vizibil ochii peste cap enervata si a trecut din nou la treaba. Am zis sa incerc si eu. Poate nu e asa rau.

***

Dupa vreo 2-3 ore de chinuiala maxima, am zis sa ne relaxam si sa iesim la o cafea la ora 11:00 p.m. Foarte inteligent fetelor. Haideti sa bem o cafea la miezul noptii poate o sa dormiti si voi putin.

Oricum, orice pentru un frappe cu caramel. Am iesit si fara sa facem ca ultimele fiinte de pe Pamant nu era normal. Am ajuns repede la Starbucks, ne-am comandat cafelele si am asteptat la terasa. Toate eram pe telefon. Destul de ciudat e ca aveam un mesaj..de la mama.

"Scumpo, imi pare rau ca nu am fost o mamă bună. Imi pare rau ca te-am trimis in Coreea pentru ca erai cine iti placea tie sa fi. Trebuia sa iti dau putina libertate. Imi pare rau ca mereu te certam pe tema asta si nu iti tineam niciodata apararea desi stiam ca ai dreptate. Vreau doar sa sti ca te iubesc draga mea. Esti cel mai bun copil care l-ar putea avea cineva si sunt mandra de tine. Ma bucur ca ti-am dat nastere si ca am crescut o fetita care isi poate purta si singura de grija. Te iubesc scumpa mamii. Bafta la scoala si ai grija sa nu intri in belele. Imi e dor de tine.

      Cu drag, mama"

Imi venea sa plang ca mama si-a revenit in sfarsit dar nu puteam sa le las pe fete sa ma vada asa.

- Au venit cafelele!tipa Nely la mine intr-un fel trezindu-ma.

- Da, ok.spun si gust din frappe. Asa dulce!

Ochii imi sclipeau si fetele au inceput sa rada de mine.

- Da, bine, radeti cat vreti, tot dulce e!spun fara sa imi dau seama ce lucru tâmpit am scos pe gura.

Au inceput sa rada si mai tare si sa bata cu pumnii in masa pana angajatul localului a zis sa plecam.

Si uite asa eram cu cafelele in mana la miezul noptii mergand pe strada luminata spre casa si razand ca niste fenomene ce suntem.