Nu totul e asa cum ne imaginam noi ca este. Viata este o plasa de fluturi, iar actiunile noastre sunt pacatele ce-i coplesesc pe saracii fluturi. Din fericire, mereu vor exista fluturi care sa salveze fluturi.
Oops! This image does not follow our content guidelines. To continue publishing, please remove it or upload a different image.
Si-a pus mainile pe umerii lui. Fara sa vreau am scos un "huh" ciudat.
-Eu doar... te astept sa ma iubesti.
-D-Dar Adrien... Eu... Eu... Eu mereu te-am iubit...!
Oops! This image does not follow our content guidelines. To continue publishing, please remove it or upload a different image.
Continua sa ma priveasca in ochi.
-Poate ca vreau sa astept sa ma iubesti...
Oops! This image does not follow our content guidelines. To continue publishing, please remove it or upload a different image.
-... pentru cine sunt in realitate.
Clopotelul suna din nou, iar Adrien se indeparteaza de mine usor. Se indreapta spre clasa. Am ramas singura. Imi sterg lacrimile si intru zambitoare in clasa. Ma opresc speriata cand vad cerceii pe care ii poarta Lila. Sunt exact ca cei pe care i-am cedat... Adrien nu stie despre cine e Volpina, cred ca ar trebui sa vorbesc cu el.
-Buna ziua elevi. *spune profa de istorie intrand in clasa*
-Buna ziua... *inganam noi plictisiti si fara chef de viata*
Profa arunca niste priviri scurte prin clasa apoi zambeste.
-Ce frumos e afara, soarele straluceste si asa de cald si bine, acum va inteleg. Ce-ati zice sa mergem sa facem ora de istorie afara?
Pe fata tuturor apar cateva zambete imense. Dupa ora asta urma sa avem tot istorie, deci o iesire prin parc nu strica nimanui. Am iesit in liniste pe hol, ordonati in sir indian cu doamna in spatele nostru. Ne-am asezat in parc, unii pe bancuta, altii pe birdura aleii si alti pur si simplu intinsi pe iarba si am inceput sa discutam despre revolutia din 1948 la nivel european. Se pare ca Franta a trecut prin multe la acea vreme.
Eu stateam intre Alya si Nathaniel. Desigur ca Nathaniel doar deseneaza, iar Alya si Nino mai au putin si se calaresc unul pe altul. Adrien sta pe bordura fix langa banca pe care stau Sabrina, Chloe si Lila. Langa Adrien sunt Kim si Max. Iar restul colegilor sunt pe iarba fie sprijiniti de copac, fie intinsi pe burta ca noi, fie turceste. Profa sta pe banca langa Sabrina.
-O sa va rog sa scrieti un referat despre revolutia din 1948 din Franta cat timp suntem afara ora urmatoare. Va las zece minute sa va odihniti putin. *cand a spus "sa va odihniti" a facut ghilimele din degete*
-Adrien, am nevoie de ajutorul tau! *i-am spus facandu-i semn sa vina spre mine*
-Cu ce te lot ajuta, domnita? *ma intreaba facand o reverenda*
De cand stiu ca Adrien e Motan Boir imi este mult mai usor sa comunic cu el.
-Vezi cerceii pe care-i poarta Lila? *il intreb aratand spre ei*
-Nu-mi spune ca sunt...
-O, ba da!
-Si ce ai de gand sa faci?
-Nu stiu... Nu ai mai inteles nimic din toata chestia asta?
A dat negativ din cap. Oh, baiatul asta.
-3... 2... 1...
-Asta inseamna ca Lila este Volpina!
-Bingo. Ma asteptam sa te prinzi mai repede.
-Sincer, si eu.
Am inceput amandoi sa radem.
•Lila • Time skip•
Se aseaza in pat si adoarme. Intru usor pe fereastra camerei ei drept Volpina. Scot flautul si cant "Vise Placute" apoi fug de la ea din camera ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat. Acum ca stiu cine era Buburuza pot sa il gasesc mai usor pe Motan Noir.
Ma duc rapid in fata unei statui ciudate si ma aplec. Il pot simti, e mandru de ceea ce tocmai am reusit.
-Ai facut o treaba foarte buna. *m-a complimentat Hawk Moth* Din fericire, aceasta fata este una din cunostintele mele.
Incepe sa rada malefic acompaniat de mine.
•••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••• "Imi dau ochii peste cap si citesc in agonie aceasta oribilitate de capitol" presupun ca este cea mai buna descriere. Sper ca nu am facut asa de nasol cu acest capitol.
Tin sa va anunt ca incepand cu jumatatea acestei luni pana la sfarsitul nebuniei cu examenele si inscrierile la licee activitatea mea va fi redusa imens, prin iunie avand sanse de 99% sa fie redusa la 1-2 capitole pe luna. Dar apoi o sa revin in forta, sper. Imi pare rau, dar asta e situatia. Acum astept simularea la nivel pe scoala de luna asta (parca) ca sa ma revansez pentru cea cu subievt unic. Ne vedem mai tarziu, bilute de ciocolata. ••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••
