Treizeci &2

79 6 1
                                    

- Buna idee, dar nu aici, locul e prea public. Sper ca știi să imiti un strigăt de disperare pentru ca de asta am nevoie.

- O savezi cum strigi pe bune dacă nu mă lași să plec ! Spun pocnindu-mi degetele.

-Dar ce poti sa faci tu? Un mic ţânc care nici măcar nu poate sa își cumpere ciocolata! Ești prea slaba, prea hm... care e cuvântul, a da prea patetica ! Spune uitadu-se la mine stramband din nas în timp ce se rotea în jurul meu.

La auzul acelor cuvinte deja am început să fierb de furie. Maxilarul e încleștat , vreau sa îl bat dar nu am nici o șansă. Pare prea mare și prea puternic, dar poate fi și prea prost. Sa fiu sincera nu pare deloc instet.

-Degeaba speri ca vei scăpa în viața, după ce o primesc ce vreau oricum te voi omora! Spune el razand.

Asta a fost picătură care a umplut paharul. În urmatoare secunda piciorul meu face contact cu fata lui , iar el care l-a pamant.

- Știi un om intelept mi-a spus mai de mult ca nu totul este așa cum pare! Spun și mă apropii de fata lui. Știi cine e acel om?

- A, NU! spune el scuipând sânge.
- Acel om a fost tata! O spun cu calm. În cei 17 ani mei acușica, am învățat multe, de la a supraviețui fără ajutorul nimanui pana la ucidere fără milă. Ar fi multe de spus dar tu dragule ,nu mai ai timp. Dacă sunt asa de patetica cum zici tu de ce ești tu pe jos iar eu în picioare? Spun rotindu-ma în jurul lui. Sa îți spun eu de ce, când cineva ma infurie nu scapă cu viata.

El se ridica de jos și îndreaptă pisoiul catre mine. Eu incep sa rad. El ma privește derutat. Cu o singura miscare aduc pistolul în mână mea.

- Uite cum sta treaba papusel, dacă tii la ceea ce ai în pantaloni o sa ma lași să plec dacă nu... ce tot zic eu aici o sa te omor oricum.

El începe să râdă.

- Oamenii mei sunt pe drum!

- Și cine a spus ca ai nu sunt? Spun făcând din ochi. La revedere domnule BLACK. Și apoi îl împușc în cap. Asta a fost prea simplu .Spun cu un zâmbet pe fata.

Ma depărtez de acel loc și ajung la capătul străzii. Vreau sa trec strada când mașina albastra oprește fix în acel moment. Privesc către șofer iar apoi spun :
- Alex? Ce faci tu aici? După urc în mașină.

-Pai știi tu, ma plimbam și eu...

- Kevin și David? Io tai repede.

- Și Tyler! Spune apoi pornește mașina.

- Uite am o rugăminte uriașă!

-Uimeste-ma!

-Vreau sa termin odată ce am vrut sa termin de mult timp. Vreau sa termin cu familia Saus.

-De ce nu vrei sa îi lași pe ei sa termine ceea ce vrei tu sa termini?

-Sa le dau voie sa ma omoare? Adică să îi las în viata?NU !

-Nu ma refeream chiar la asta, sa îi lași să creadă că te-au omorat!

-Cum?

-Insceneaza-ti moartea!

-Hm... Nu o sa uit ideea asta. Bine punctat! Spun aproband din cap.

- Cred ca ar trebui sa te împaci cu Kevin, adică ar trebui sa îl lași să îți explice măcar.

-NU! Io tai repede. Nu vreau sa mai știu nimic ! Spun vizibil nervoasă.

- Ok, dar te rog sa nu spargi geamul. Da, știu ce am spus și da te cred asa de nebuna!

Eu încep să râd pe înfundate.

- Vreau sa mai termin cu o persoana, dar habar nu am unde este...

-Cine?

-Jay!

- Jay Statem?

- Da! Știi unde este?

-Din păcate da!

-Unde ?

- Chiar în clubul de aici! Spune și oprește mașina lângă o clădire mare din care se aude muzica.

-Vreau sa o termin rapid dar nu știu cum.

-Dar eu știu! Spune și îmi arată pliculețul din mana.

-Spuradoza. Adaug eu.

Coboram rapid din mașină și dăm să intrăm înăuntru dar doua gorile ne opresc.

-Uite, nu durează mult, doua minute ! Spun eu.

Ei dau negativ din cap.

-Va rog e foarte urgent, fratele meu e înăuntru și a luat o supradoza, trebuie sa îl duc la spital! Mint eu.

Se pare ca partea cea mai distractiva o face Alex, nu stiu cum dar acum are un cuțit în mana. Îi înjunghie apoi imi făcea semn ca trebuie sa ma duc singura înăuntru pentru ca el să scape de cei doi.

Intru înăuntru și incep sa tușesc haotic din cauza fumului. Nu îl suport și mi se făcea rău de la el, dar ma controlez și în scurt timp nu mai tușesc deloc.

Caut prin mulțime maimutotiul de Jay, l-am zărit, dar acum i-ar a disparut. Ma uit din nou după el dar nu îl găsesc, parca a intrat în pământ. Îl zăresc la bar.Ma îndrept și eu rapid acolo și îl văd că își comanda ceva de băut. Desfac rapid plicul și îi răstorn conținutul în pahar când îl văd că e cu spatele și pare prea ocupat de o domnișoară. Paharul este ridicat și baut dar când mă uit mai atent consumatorul nu este Jay.

" Al dracului! " Excam nervoasa.

Cineva m-a prinde cu o mana de gat iar cealaltă o pune pe talie. Pozitia e incomoda sunt cu spatele lipita de el, nici nu vad cine e, apoi îi aud vocea.

-Iubito, chiar sperai ca ma păcălești?

-Sincer, speram sa fii mort !Io spun plictisită.

-Asculta, dacă te-am lăsat să trăiești, tu de ce vrei sa mori? Ma întreabă el serios.

-Sunt sigura ca nu eu voi muri astăzi seară! Spun pitin încordată și cu ceva mai mult dispret și silă.

El lipește pistolul de mine.

-Număr pana la trei . Unu...

-Nu vrei sa o faci! Recunoaște!

-Doi...

-Promit ca vei muri odată cu mine ! Spun apoi scot cutitul care mi l-a pus Alex( habar nu am cand) la papuci.

-Si...

Te-am PierdutUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum