- Maya, hai jos. Cred ca este timpul sa afli adevarul ! spune Rebecca facandu-ma sa ma incrunt 

- Ce adevar? Despre ce vorbesti ? ma uit la ea prostita

Nu a zis nimic. Nici macar nu a clipit. Mi-am intors capul spre celelalte doua dar, la fel ca si sora mea, expresiile lor erau neutre, nu puteam sa imi dau seama de starile lor interioare ca sa imi fac o idee despre ce se intampla, despre ce trebuie sa aflu. Pentru prima data de cand le stiu pe fetele astea, nu puteam sa citesc nimic din ochii lor... pareau asa goi si ... reci.

Mainile Karrei s-au lipit de spatele meu, impingandu-ma spre usa, fortandu-ma sa merg. Nu vroiam, dar nu prea aveam de ales. Cand am ajuns in sufragerie, toate privirile s-au indreptat iar spre noi. Mai exact, spre mine. Zayn, Liam, Tyler si Sean se uitau cu o fata curioasa la mine.

- Baieti, trebuie sa ii spunem, o aud pe Ally vorbind 

- Nu putem ! Ha.. incepe Zayn dar este intrerupt de izbucnirea nervoasa a Karrei

- Putin imi pasa de ce a spus el! Avem doua chestii ce cresc in pantecele astora doua si un tampit ce a disparut datorita prostiei sale asa ca ori ii spui tu, ori o fac eu! zicea ea taios

In secunda in care a realizat ce a spus s-a oprit si si-a indreptat privirea terifiata spre mine.

 Sa o ia dracu! 

- C-ce ai zis? isi face Tyler curaj sa intrebe, restu fiind prea ocupati sa proveasca in gol sau spre burta mea si a Rebeccai. Singrul ce parea sa nu fie asa zdruncinat de veste era Liam care, desigur, deja stia asta

- Felicitari? spune Sean, afirmatia sa iesind mai mult ca o intrebare 

- Uau... pe asta chiar nu am vazut-o venind, zice Zayn derutat dar, intr-un final se dezmorteste si vine la mine pentru a ma imbratisa si felicita

- Imbratisare de grup? intreaba Rebecca cu o voce micuta 

De parca toti s-ar fi gandit la acelasi lucru, s-au ridicat si au venit spre noi strangandu-ne pana ne-au pocnit toate cele 206 oase.

- M-as bucura daca si Harry si tata ar fi asa incantati ca voi... am spus intr-un final realizand cat de greu imi va fi sa le spun

- Of pentru numele lui Dumnezeu! Singura ta problema e cu tatal tau, nu cu Harry

- Vom fi toti aici pentru tine daca ai nevoie de ajutor! Pentru voi! spune Liam 

Lacrimi de fericire au inceput sa imi curga siroaie pe obraji. Doamne... plangacioasa mai sunt

- Sunteti ce mai minunata familie pe care cineva ar putea sa o aiba! Dar nu inteleg la ce te referi cu Harry. Parea destul de interesat de acea tipa

A urmat apoi un moment de tacere mormantala. Inima a inceput iar sa bata rapit facandu-mi pulsul sa creasca cat timp asteptam sa primesc un raspuns de la cineva. Imi puteam auzi propriu-mi sange cum cirluca de repede cand, intr-un final, cineva vorbi.

- Bruneta aia nenorocita era doar ca sa te indeparteze de el. Dupa ce ai plecat plangand de la petrecre, Zayn si Tyler au trebuit sa il ia pe sus si sa il inchida intr-o camera pana a doua zi dimineata ca sa se abtina sa nu vina dupa tine. Daca nu ma insel, vorbea Ally cu o tenta de amuzament, a si dat la boboci dupa sarutul cu ea

Atunci, o piatra incredibil de grea mi se ridicase de pe inima, si eram aproape gata sa sar in sus de bucurie cand am auzit ca, defapt, nu i-a facut deloc placere sa o pipaie pe curva aia, dar ceva ma impiedia sa ma bucur. Ceva nu se lega in acest puzzle.

- Dar de ce a vrut sa ma indeparteze? 

- Mai sti seara aia cand am fost atacati, vorbeste Sean de data asta. Am dat din cap afirmativ ca sa nu mai trebuiasca sa zic " da, cum ar fi posibil sa uit ziua aia". Ei bine, toate alea au fost planificate de tatal lui Harry ca sa ii lase un bilet. Si in biletul ala, era o amenintare facuta la adresa ta.

- Asa ca Harry s-a sarutat cu fata aia ca sa ma faca sa il urasc pentru a se asigura ca nu voi mai fi prin preajma lui.Buna idee!  am terminat eu pentru el

Desi, in interiorul meu nu se simtea asa buna precum suna. Chiar daca o parte din mine realiza ca ceea ce el a facut, a fost doar pentru a ma proteja, mai era si o alta parte care inca se simtea ranita si nu putea sa uite ce vazuse in seara aia.

- Apropo, de unde stiai ca Harry a fost rapit? ma intreaba Tyler 

- Nu m-ai crede daca ti-as spune.

- Incearca-ne, zice Liam curios 

Am stat cateva momente, dezbatand daca sa le spun sau nu. La urma urmelor trebuie sa alfe asa ca, ce o fi o fi. 

- De la James.

- Ai dreptate, nu te cred. spune Ty brusc. Cand au realizat si ceilalti ce am spus, s-au ridicat de pe canapele venind in fata mea 

- Cum adica de la James? A venit la tine acasa? Ti-a facut ceva? ma bombardeaza Rebecca cu intrebari fiind, evident, ingrijorata 

- Nu, nu mi-a facut nimic. M-a sunat. 

Simtindu-ma dintr-o data foarte obosita, m-am dus spre un fotoliu si m-am asezat lasandu-i pe ceilalti sa se uite socati la mine. Nu stiam ce sa le spun, asa ca pur si simplu am continuat sa ma uit la ei si ei la mine. Incercam sa ma gandesc la ceva logic de spus intr-un moment ca asta dar am fost intrerupta de telefonul meu ce a inceput sa tremure in buzunar.

- Ca tot vorbeam de lup... am spus cu o voce joasa ce as fi putut sa jur ca abia s-a auzit, dar se pare ca restu au fost mult mai atenti decat ma asteptam, la mine.

Numarul era blocat, dar mi-am dat imediat seama cine suna. James. Am o presimtire ca asta nu se va termina bine...

Imi vine sa va spun de nenumarate ori ca va IUBESC !!! Acum am ajuns la 7 in FanFiction! Deci chiar nu imi vine sa cred. Si sa nu mai spun ca imediat ajung la 91 K. CUM MA, CUM ?!?! Prima data cand am publicat aceasta carte, nu visam nici la 5K, si acum... acum am ajuns sa spun " mai am putin si ajung la 100K ". Vreau sa va MULTUMESC pentru ca fara voi, toate astea nu ar fi fost posibile. Fara voi as fi renuntat la aceasta carte, mai ales la cate tentative am avut, dar voi mereu ati fost acolo pentru mine, m-ati incurajat si asa am ajuns unde sunt. DECI MUUUUULTUMESC! 

AM SI O INTREBARE SUPER MEGA IMPORTANTA. ATI DORI SA FAC SI O CONTINUARE A ACESTEI CARTI? PENTRU CA, ACEASTA ESTE APROAPE GATA. SIGUR, CEALALTA VA FI FACUTA CU IDEI MAI BUNE, EXPRIMARI MAI OK SI CAPITOLE MAI LUNGI. ASTEPT PARERI !! <3

It's Complicated !Where stories live. Discover now