The First Class

Capitolul 1

Cand am alunecat in balta cu apa din fata liceului,stiam deja felul in care arat.Tocmai ajunsesem la scoala cu cartile mai sa imi cada din gheozdan si daca as putea sa-mi clasez norocul pe o scara de la unu la zece ar fi la putin peste zero.Asa ca mi-am varat foile proiectului la istorie in rucsacul jerpelit si am intrebat ceea ce orice elev neajutorat ale carei zile nu sunt tocmai cele mai bune ar fi intrebat:

-De ce tocmai eu am alunecat in balta asta,de ce azi?

-Nu pot sa-ti dau un raspuns la intrebarea asta,a spus cea mai bună prietena a mea, SiHyon,cu raceala.

A zambit apoi mi-a intins o mana pentru a reusi sa ma ridic de jos.

-Ai observat ca tot ghinionul se lasa asupra mea...zici ca am fi cei mai buni prieteni,cum reusesc asta?

-Daca vrei cheia succesului am putea sa-o intrebam pe sora-ta.

Sora mea.MinAh.Asa cum Sihyon stia bine,MinAh juca rolul de fata-fraiera-ghinionista-cu note mari in Greatly, noul film care a devenit ultima moda la cinematograf.Fotografia lui MinAh umpluse toate transporturile publice si statiile de autobuz cu titlul "Noua revelatie a noii generatii".
Probabil sora mea fusese speciala toata viata ei.Extraordinar de frumoasa,talentata cantareata si dansatoare,absolventa a Universitatii Nationale Seoul,ea fusese nascuta sa atraga privirile.Cand mi-am vazut imaginea reflectata in geamul cladirii imense din fata mea-palida,uda din cap pana in picioare,parul castaniu închis,ochii caprui-deschis destul de draguti,un nas subtire si buzele nu tocmai perfecte m-am intrebat de n ori,cum de eu si MinAh avem gene comune.
Motivul pentru care alesesem sa studiez la un liceu de muzica fusese acela de a face macar o data in viata mea ceva care sa fie mai impresionant decat ce facea ea.
Imaturitatea acestei alegeri tot nu-mi dadea pace,fie vorba intre noi.

-Haide,nu vreau sa intarziem din nou la ora,urasc cand se holbeaza toti din banci la mine,i-am zis lui SiHyon.

Am intrat in scoala,traversand holul imens,ferindu-ne din calea elevilor care nu prea se uitau pe unde merg si a directorului care purta o discutie foarte intensa la telefon.
Era una din acele zile obisnuite la mine la liceu,cand toată lumea era agitata din cauza examenelor care se apropie si fetele o luau razna cand ii vedeau me renumiţii membrii din Seventeen,care din pacate invatau la aceasta scoala.
Eu insa,nu le dadeam prea mare importanta.Nu mi sa pareau asa extraordinari doar pentru ca au avut norocul sa fie acceptati de o companie inaintea altora de aici.

-Cand ti-ai cumparat pulover-ul asta?a intrebat SiHyon.

Eu am continuat sa merg,zambind.Nu imi luasem uniforma azi.Purtam una dintre perechile mele obisnuite de jeansi,care nu erau de firma,un tricou alb Hanes si un vechi pulover bleumarin cu nasturi care,fie vorba intre noi,l-am gasit undeva aruncat pe canapeaua bunicii,dar nimeni nu trebuie sa stie toate detaliile astea.

Cand am ajuns in fata clasei am intins mana increzatoare spre clanta,dar cand am pasit inauntru se pare ca din nou norocul nu tinea cu mine.Profesoara de matematica era deja aici,pregatita sa scrie una din problemele ei indescifrabile,pe care nu as reusi sa o inteleg nici daca as reusi sa castig un premiu.

-Buna dimineata,spune SiHyon din spatele meu.Ne pare rau ca am intarziat din nou.

-Aishh...fetelor,ce ma fac eu cu voi?La ora mea nu ajungeti niciodata la timp.

-Data viitoare o sa fim deja aici,va promit.

-Bine SiHyon,mergi in banca,dar tu domnisoara Hae Ra,nu ai vrea sa te scuzi?

SiHyon era deja asezata in prima banca,care nu era ocupata de nimeni la ora asta,iar eu am ramas in aceesi pozitie cu privirile tuturor fixate pe mine.Doamne ce urasc momentele astea.

-D...da,si mie imi pare rau,am spus cat de incet am reusit,apoi am mers in ultima banca care era mereu rezervata pentru mine.

Incercam sa fiu atenta la profesoara care se straduia sa ne explice cum sta treaba cu fractiile,pana cand un biletel mi-a trecut prin fata ochilor si a aterizat pe banca.
L-am deschis,apoi am inceput sa citesc zambind.

"Ce fata rea ai devenit,de ce ai intarziat din nou...si ce au patit hainele tale?"-DK

Am scris raspunsul, apoi l-am aruncat inapoi expeditorului,dar peste alte cateva secunde foita s-a intors in posesia mea.

"WAAA,ce ghinionista esti,cum de suntem prieteni si norocul meu nu ti se transmite si tie?Dupa scoala mergem la cumpărături,trebuie sa-i iau mamei un cadou de ziua ei,sper ca ma vei ajuta. ;)"-DK

"OK,ne vedem in fata dulapului meu dupa ore si mergem atunci."-HR

In clipa in care am vrut sa ii inmanez biletelul din nou lui Dokyun profesoara a trecut prin stanga mea,a luat hartiuta si m-a privit cu un usor dispret.

-Domnisoara Hae Ra,aveti detentie astazi,mi-a spus cu un zambet malefic apoi a trecut mai departe,indreptanduse din nou spre tabla.

Minunat,acum am si detentie,cel mai bun sfarsit de saptamana.

Dupa ora de mate si alte cateva plictisitoare,a venit pauza de masa.Eram lihnita.Am mers la dulap,mi-am lasat cartile apoi m-am indreptat singura sprea cantina.
La o masa mai retrasa ma asteptau SiHyon si Dokyun care se amuzau pe seama ghinionului meu.

-Cum e posibil,dintre toate persoanele care nu sunt atente la ora de mate sa te prinda tocmai pe tine,mi-a spus dragul meu prieten Dokyun cu un zambet pana la urechi.

-Oh...mai taci,daca erai corect spuneai ca si tu ar trebui sa primesti detentie...i-am spus dandu-mi ochii peste cap.

-Ai dreptate,dar se pare ca nu sunt corect...imi voi petrece dupa-amiaza mancand si holbandu-ma la noul MV al celor din 4minute,mi-a trantit-o scotand limba.

-Waaa...copilul asta,altceva stii sa faci?

-Da,stiu cum sa nu ma prinda profa cand trimit biletele...

-Aishhh...

-Cati ani aveti copiilor,spun Sihyon pe jumatate razand,pana si fratii mei sunt mai maturi ca voi...si au opt ani.

-Hahaha,foate amuzant,am spus eu si DoKyun in acelas timp.

-Gata,lasati-ma cu cearta voastra,mor de foame.

Dupa cinci minute in care nu am spus nimic,doar am continuat sa mananc din tava pe care mi-a adus-o DoKyun...pe Sihyon a apucat-o criza ei obisnuita.

-Hae Ra,Hae Ra,Hae Ra...veziii ce vad si eu,nu?

-Ce?

-E...e...e omo...e asa adorabil...

-Sihyon,ii flutura DoKyun mana prin fata ochilor,foloseste cuvinte draga mea...

-Sunt Seventeen,imi spune ea in soapta inca holbandu-se...

-Aham...vad

-Si...si Wonwoo e adorabil...

-Aham

-De ce spui doar "Aham" cand vorbesc despre ei,tipa Sihyon la mine ridicandu-se in picioare aratand cu degetul spre baietii de la intrare...care nu erau foarte departe de noi.

-Aishh...de ce imi face mereu asta,am spus in soapta.Pentru ca nu mi se par asa interesanti.

Atunci Sihyon s-a lasat usor in jos pe scaun si ceilalti si-au reluat activitatile,doar unul din grupul "minunat" a ramas zambind in directia noastra.

-Scuze...nu am vrut sa tip asa tare,se scuza ea uitanduse in alta directie

-E ok...stiu ca niciodata nu vrei,am spus razand.

-Deci...fetelor,ce ati vrea sa facem dupa scoala,s-a trezit Dokyun vobind,constient ca eu am detentie teoretic din cauza lui.

-Pfff...am foarte multe optiuni,inca nu m-am hotarat,am pufnit ironica.

-Eu probabil merg la orele de pian daca vine mama sa ma ia,daca nu...sunt disponibila pentru orice baiat care ar vrea o intalnire...a spus inca holbanduse la Wonwoo...care o ignora.

Cand clopotelul a sunat,m-am ridicat cu greu de pe scaun si m-am indreptat spre laboratorul de biologie.

Orele ramase au trecut si ele destul de repede..asa ca ma pregateam sufleteste sa stau inchisa intr-o clasa pentru doua ore cu niste necunoscuti...