"Mama? Eu am un tata?" -o intreb dupa ce intra la mine in camera
"Sara, scumpo, ai unul. Dar pe el nu-l intereseaza de noi" -spune si ma ia in brate
"As putea sa-l cunosc?"
"Nu. Nu voi face asta! E pentru binele tau!"
"Inseamna ca nu ma iubesti!"
"...
Nu pot sa cred! Mama de fapt nu e moarta. Si Harry e tatal adoptiv.
Atunci nu am putut stapanii lacrimile. Tata... Harry... m-a mintit! Am inteles ca voia sa ma protejeze, dar macar imi putea spune ca nu e tatal meu biologic. As fi inteles.
Aud usa de la intrare ca se deschide, dar nu o bag in seama. Ahh! Ma simt asa dezamagita. Cineva a batut la usa. Nu am chef de nimeni acum. Tata deschide usa.
"Hei scumpo. Ce faci?"-spune si ii da zambetul inapoi.-"Ce ai patit? De ce plangi?"-se aseaza pe podea langa mine.
Incearca sa ma ia in brate, dar eu nu il las.
"Nu ma atinge!"- spun sec.
"Ce am facut?"-intreaba ingrijorat.
"M-ai mintit!"
"Sara scumpo... ce s-a intamplat? "
"Mi-au revenit amintirile. "
-Harry's POV
Speram sa nu se intample asta. Acum ce o sa fac? Cum sa ii explic totul?
"Sara. Trebuie sa vorbim. Lasa-ma sa iti explic. "
Nu zice nimic si se aseaza in pat. M-am ridicat si eu de pe podea si m-am pus langa ea.
"Nici nu stiu cu ce sa incep. Dupa ce ti-ai revenit de la accidentul acela te-am dus la niste analize. Doctorul care te-a tinut in viata mi-a recomandat sa fac testul de paternitate. Asa ca l-am facut. A iesit pozitiv. Atunci am decis sa nu iti spun ce s-a intamplat inainte de accident. Nu voiam sa traiesti cu gandul ca mama ta nu te-a vrut. Ba chiar te-a folosit ca o sclava. Mai ales... nu voiam sa fii suparata pe mine pentru ca nu am fost acolo pentru tine... "
Nu mai spunea nimic. O lacrima i-a iesit din ochi, iar eu o sterg si o sarut pe frunte.
"Imi pare rau ca nu ti-am zis asta. Esti suficient de mare incat sa iti stii povestea. Tot ce am facut, am facut pentru binele tau."-continui.
-Sara's pov :
Ma simteam groaznic ca reactionasem asa. Trebuie sa imi cer scuze.
"Nu. Tata. Mie imi pare rau ca am reactionat asa. Adevarul e ca eu atunci chiar speram sa fii adevaratul tata. Ba chiar nu imi mai pasa de 'cautare'. Te aveam pe tine. Te iubesc mult de tot, tati!"- ii spun si il imbratisez.
"Si eu te iubesc, scumpo!"
L-am gasit in sfarsit.
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
*Am terminat cartea in sfarsit! Sper ca v-a placut povestea Sarei!
Nu stiu cum sa va multumesc pentru ca m-ati sustinut sa termin cartea. Daca nu ati fi dat toate mesajele si comentariile nu cred ca as fi terminat prea curand aceasta carte. Multumesc pentru voturi si pentru ca ati citit cartea! Va iubeeeesc! Nu m-am asteptat sa am peste 30 de mii de citiri la aceasta carte!
Sunteti geniali.
~Nico :*
P.s.: Va rog sa ma iertati daca ati gasit vreo gresala in carte. Nu prea am verificat capitolele.
