Deadly butterflies

1. Refacerea

Eram toti adunati in jurul mesei imbracata intr o musama cu imprimeuri de Craciun. Eram mai fericiti ca oricand, imbracati cu cele mai frumoase haine pe care le aveam si purtand cele mai stralucitoare zambete. Eram doar un copil, cu parul blond si ciufulit si cu niste ochi albastri oceanici. Parintii mei se uitau la mine cu o privire plina de dragoste.
Stangace, ma chinuiam sa tai mancarea din farfurie dar nu prea izbuteam, ceea ce a facut-o pe mama sa rada copios. Tata s a apropiat de mine si si-a pus palmele lui mari peste ale mele, ajutandu-ma sa tai mancarea. Dupa asta, planuiam sa ne uitam cu totii la un film, dar planurile noastre au fost spulberate de un foc de arma. Geamul din sufrageria noastra alba imaculata s-a spart in mii de cioburi taioase. Am izbucnit imediat in lacrimi din cauza sperieturii.
Mai multi barbati imensi, imbracati in haine negre si inarmati pana in dinti au intrat pe usa, aproape scotand-o din temelii.
Tata zambi amar, si ne impinse pe mine si pe mama, determinandu-ne sa fugim cat mai repede de aici.
"Va iubesc", a fost tot ce a putut sa spuna inainte ca mama sa o ia la fuga cu mine in brate. Eram intoarsa cu fata spre tata, si am putut vedea cum unul dintre monstrii aceia l-au ingenunchiat, punandu-i teava unei arme la tampla.
Dintr-o data, un sunet asurzitor s-a auzit, iar trupul tatei a cazut la pamant intr-o balta de sange. Lacrimile au navalit peste ochii mei, si tot ce am putut sa fac a fost s-o strang pe mama mai tare in brate, care fugea mancand pamantul cu mine in brate.
Eram pe cale sa iesim din casa noastra, cand am simtit un alt sunet de arma, iar mama s-a dezechilibrat si a cazut peste mine, fara viata.
Eram innebunita, stiam ca nu o sa mai ies cu viata de aici, asa ca am inceput sa plang mai tare. Inca nu imi venea sa cred. Proprii mei parinti au murit fix in ochii mei.
Nu puteam sa ma misc, corpul mamei m-a imobilizat. Sangele ei cald si moale mi-a patat camasa din dantela fina pe care mi-o cumparase cu o zi inainte de Craciun.
Unul dintre barbatii imensi se apropia cu pasi grabiti spre mine. Acum era momentul. O sa mor. Eram constienta de asta. La doar 10 ani aveam sa mor in unul dintre cele mai grotesti moduri.
In loc sa indrepte arma spre mine si sa ma omoare, barbatul se apleca spre mine, probabil sa verifice daca sunt vie si nu m-am lovit la cap.
Il priveam cu furie si cu toate ca aveam 10 ani, l-as fi omorat daca as fi avut ocazia. Trebuia sa razbun acest masacru care mi-a distrus viata.
Palma mare si acoperita cu par a barbatului s-a apropiat de mine, dandu-mi o palma care mi-a mutat capul spre stanga si m-a aruncat in intuneric.

Am tipat, trezindu-ma din somn in monotonul meu pat cu cearceafuri negre si lucioase. Trupul imi fierbea, eram transpirata, iar razbunarea imi clocotea prin vene.
M-am ridicat din pat, tragandu-mi o pereche de chiloti si un tricou negru simplu pestre trupul meu gol, indreptandu-ma cu pasi repezi spre sala de forta.
Aici ma descarcam eu. Aici ma descarcam de nervii si de razbunarea care imi cotrobaie in creier de cand aveam 10 ani.
Mi-am infasurat mainile cu niste bandaje si am inceput sa lovesc puternic sacul cu pumnii si picioarele, imaginandu-mi ca e diavolul care mi-a ucis parintii
Muschii ma dureau ingrozitor dar nu ma puteam opri. Adrenalina imi curgea prin vene. Trupul meu clocotea si ma simteam ca in flacarile iadului, orbita de razbunare. Vedeam negru in fata ochilor. Am scos un tipat de furie si m-am prabusit la pamant izbucnind in lacrimi.
Asta fac de doi ani incoace, de cand am cazut in depresie. Amintirile celei mai negre nopti din viata mea au inceput sa ma bantuie zilnic, iar singurul remediu este sa vin in sala de forta sa ma descarc de toate aceste ganduri care imi presau creierul in cel mai dureros si lent mod posibil.
Dupa ce mi-am revenit putin, mi-am sters lacrimile care deja imi ajunsesera pana la buze si m-am intors pe hol, tarandu-mi picioarele. Miroseam ca un sconx in putrefactie, asa ca m am dus in baie si am dat drumul la apa calda. Sunetul apei m-a mai calmat putin.
Mi-am scos hainele imbibate de transpiratie si le-am aruncat pe jos.
M-am afundat usor in apa si m-am intins, lasandu-mi capul pe marginea cazii.
- Sky? esti bine? glasul ingrijorat al prietenei mele, Selena s-a auzit din spatele usii albe ale baii.
Selena deschise usa si veni spre mine, imbracata in niste pijamale roz pufoase. Chiar si abia trezita din somn, arata superb. Parul ei ciocolatiu ii cadea frumos pe spate iar ochii ei negrii m-au facut sa ma relaxez instant.
S-a apropiat de cada si m-a luat in brate. Deja era obisnuita cu cosmarurile mele. Ma uram atat de tare ca ii distrugeam somnul cu crizele mele de psihopata. Nu mi-am dat seama ca am inceput sa plang decat atunci cand am simtit gustul sarat al lacrimilor mele, si mi le-am sters cat de repede am putut.
Urasc sa ma vada cineva plangand. Ma simt asa vulnerabila.
Observand ca ma fatai in bratele ei, Sel mi-a dat drumul si m-a privit in ochi.
-Sky, nu mai suport sa te vad asa. Trebuie sa vizitezi un psiholog, te rog. Uita-te la tine, te consumi foarte mult, spuse ea aratand spre bratele mele ca doua scobitori.
Am inghitit in sec. Stiam ca are dreptate, dar refuzam sa cred. De cand am inceput sa am cosmaruri cu acea noapte, am cazut intr-o mica depresie. Adormeam cu greu, mancam foarte putin si de cateva ori am cazut prada alcolului.
- Skylar Butterfly. Ma asculti macar? spuse prietena mea, serioasa de data aceasta.
Mi-am scuturat capul, limpezindu-mi gandurile.
- Da, Sel. Sunt ok. Nu-ti mai face atatea griji. Du-te si culca-te, am spus eu cu un ton sec.
- Sa ma culc? E 5 dimineata. In doua ore trebuie sa fim la munca!
Mi-am lipit palma de frunte intr-un mod dramatic, iar Sel chichoti.
- Ai face bine sa iesi din cada aia, apa se raceste si n-am chef sa o fac si pe doctorul, ca pe psihologul o fac destul! spuse Sel, luandu-ma peste picior. Eu ma duc sa fac micul-dejun. Sa fii jos in 15 minute.
- Desigur mami!! am spus eu sarcastica.
Sel imi arata un semn nu tocmai dragut cu degetul mijlociu si iesi din baie.
Am inceput sa imi spal trupul si parul rapid. Nu voiam sa imi mai necajesc prietena, am necajit-o destul astazi iar ea este atat de amabila cu mine.
Am iesit din cada, infasurandu-mi trupul palid si parul auriu cu un prosop moale.
Am aprins lumina camerei mele si m-am repezit spre sifonier, incercand sa caut ceva cat mai comod pentru orele care mi-au ramas.
Am nimerit un tricou alb si niste pantaloni vechi de trening.
M-am îmbracat rapid si am inceput sa imi usuc parul. In 5 minute eram gata.
Cand am deschis usa, un miros placut de cafea si sandvisuri proaspat scoase de la cuptor mi-au mangaiat nasul si m-au determinat sa ma grabesc spre bucatarie.
Sel era inca in pijamale, asezata la masa noastra neagra, sorbind din cafea.
M-am asezat langa ea, repezindu-ma spre sandvisuri. Acum am realizat ca imi era a dracului de foame.
Selena chicoti usor la reactia mea de om de neandertal, continuand apoi sa-si soarba din cafea.
- Tu nu mananci? am spus eu cu mancarea in gura.
- Eu am terminat. Asculta, Sky. Nu vreau sa te mai vad asa. Stiu ca ai cosmarurile alea, dar asta tine de psihicul tau. Incearca sa lupti, Skylar. Nu lasa intunericul si depresia sa-si puna ghearele pe tine.
Am terminat de mancat, stergandu-mi colturile gurii cu un servetel pe care l-am facut ghem si l-am aruncat fix in cosul de gunoi.
Am luat o gura mare de aer:
- O sa incerc. Pentru tine. Pentru ca esti singura persoana pe care o iubesc. Pana acum, mi-am dat seama ca existenta mea pe pamant este absolut inutila si am lasat lucrurile sa vina de la sine. Dar daca ma distrug pe mine, am vazut ca te distrug si pe tine, si te trag usor-usor cu mine in flacarile iadului. Nu vreau asta. Promit ca o sa incerc sa schimb lucrurile. O sa ma pun pe picioare. O sa vezi.
Mandra de raspunsul meu, pe fata Selenei s-a afisat un zambet absolut superb, desvaluindu-si dintii albi ca perlele.
Ma trase in bratele ei, unde ma simteam mai bine ca niciodata. Mirosul parfumului ei mi-a mangaiat narile.
Am fost intrerupte din imbratisate de sunetul enervant al unui telefon, care nu era al meu.
Selena sari ca arsa si isi ridica telefonul din buzunarul pijamalei.
- E seful! spuse ea speriata, inainte sa raspunda apelului.
I-am facut un semn ca e OK, apoi m-am indreptat spre chiuveta, incepand sa spal vasele.
Asta face parte din refacerea mea. Nu am mai pus mana sa spal un vas de nu mai stiu cand. O sa incep sa fac si curat, dupa ce vin de la munca.
Am terminat de spalat vasele, putin scarbita deoarece o bucata de paine uda mi-a atins mainile. M-am sters cat de repede am putut, apoi am tras draperiile, zarind cateva raze de soare.
Am deschis geamul, inhaland aerul rece de dimineata. Astazi imi voi incepe o noua viata. Eram sigura de asta.
I-am auzit pasii Selenei pe scarile din parchet negru si m-am intors spre ea.
- Ce a zis?
Selena isi freca coapsele, putin emotionata.
- A fost prins unu criminal foarte periculos, iar noi trebuie sa mergem cat mai repede la munca.
- Sel, calmeaza-te. O sa fie bine.
Ea a zambit, incercand sa-si revina din soc.
Era normal sa fie asa agitata, asta va fi primul ei proces. Lucreaza foarte mult si este incredibil de ambitioasa, spre deosebire de mine. Eu lucrez de vreo 4 ani in domeniul avocaturii, dar nu am fost niciodata atat de speriata.
Am aruncat o privire ceasului digital de pe masa: 6:45.
- Trebuie sa ne grabim. E aproape 7!
Ne-am repezit amandoua spre scari si ne-am indreptat fiecare spre camera ei.
Am ramas socata. Camera mea era un dezastru! Cearceafurile negre erau aruncate pe jos, sticle de bautura tronau peste tot, inclusiv sub pat, iar tone de tricouri negre si lenjerii cazusera din sifonier. Trebuie neaparat sa curat cocina asta cand ajung acasa.
M-am miscat cu grija printre tone de sticle de Whiskey si Vodka, indreptandu-ma spre sifonier. Datile trecute nu sesizasem toate astea. Probabil pentru ca stateam in intuneric mai mereu.
Mi-am ales o rochie neagra, simpla si mai scurta cu putin de genunchi, si un sacou negru. In picioare aveam sa port niste tocuri tot negre, lucioase. Nu imi placeau chestiile cu mult sclipici si care sa iasa repede in evidenta. Adoram simplitatea.
Mi-am pulverizat pe piele parfumul meu preferat cu miros de orhidee, m-am machiat cat de repede am putut si m-am imbracat.
Mi-am luat o geanta tot neagra, din piele, si am indesat in ea dosarele necesare, intrumente de scris, telefonul si un ruj. Eram gata.
Am pasit spre dormitorul Selenei si am ciocanit.
Glasul prietenei mele se auzi de partea cealalta a usi, spunandu-mi ca pot intra.
Am deschis usa, si am inghitit in sec. Camera ei arata perfect. Peretii de un alb imaculat dadeau o stralucire aparte camerei. Mirosea a spray de mobila, combinat cu un miros de levantica si un aer proaspat, deoarece geamul era deschis. Selena era cu fata spre oglinda, aranjandu-si pentru ultima oara tinuta. Era superba!
Purta o camasa fina din dantela, care era aproape transparenta, unde se putea vedea sutienul ei alb. O fusta albastra, mai scurta ca a mea ii acoperea coapsele. Selena isi lua sacoul de pe pat si il imbraca imediat, incheindu-i nasturii si acoperindu-si sutienul indraznet. Se intoarse spre mine si am putut sa-i vad mai bine chipul. Era superba, si nici macar nu purta mult machiaj: doar putin fond de ten si un ruj rosu aprins pe buze.
Isi ridica o spranceana perfect pensata la mine, iar eu am inceput sa chicotesc.
- Cum e? spuse ea invartindu-se, de parca era o mireasa care isi facea ultimele retusuri.
- Sunt de-a dreptul geloasa! am spus eu dramatic si am izbucnit amandoua in ras.
- Mi-era dor de Sky asta! spuse ea si ma imbratisa rapid.
I-am zambit cald.
- Hai, ce mai asteptam?
Ne-am grabit pe scari si era cat pe ce sa ma impiedic, din cauza tocurilor care deja ma enervau. Sel rase de mine strengareste.
Ne-am urcat amandoua in masina ei, un Porsche Panamera rosu. Nu voiam sa conduc separat astazi.
Mi-am masat tamplele, stiam ca avea sa urmeze o zi destul de grea. Chiar si cu mica mea depresie, puteam sa vin la munca, dar nu prea mai eram asa interesata. Lasam toata treaba pe Sel, si trebuie sa ma revansez.
In jumatate de ora, am putut zari pe geam cladirea imensa ce ne astepta.
-------------------

Acesta este primul capitol. Sper sa va placa deoarece mi-am batut destul capul cu el :))).
Imi pare rau daca este prea scurt, promit sa ma revansez.
Daca va place, lasati-mi un vot si un comentariu, sa vad daca intr-adevar merita sa continui aceasta carte.
Kisses