♡Prima dragoste O.N♡

Capitolul I -Intâlnirea

— Ți-ai revenit, fată? mă întreabă Rachel, prietena mea cea mai bună.
Mă uit la ea, dar parcă vedeam prin ea. Zâmbeam absent, fără să-mi dau seama. Cu doar câteva minute în urmă, m-a scos din cafenea aproape cu forța, ca pe un copil care făcuse o prostie.
Și, sincer… cam așa fusese.
    Eram la tejghea și așteptam băuturile pe care le comandasem. Când le-am luat în mână, m-am întors brusc și am vărsat puțină ciocolată caldă pe tricoul alb al unui bărbat aflat chiar în spatele meu.
— Woh… îmi pare… — am început să spun.
Când am ridicat privirea ca să termin cuvântul „rău”, am amuțit.

Era el.

   Inima mi s-a oprit pentru o secundă, apoi a început să bată haotic. Îl vedeam cum vorbește, cum arată spre tricou, dar cuvintele lui nu ajungeau la mine. Parcă tot zgomotul din cafenea dispăruse.
   Rămăsesem blocată, uitându-mă la el ca o psihopată.
   Rachel, care asistase la toată scena, și-a dat seama imediat că ceva nu e în regulă. M-a apucat de braț și, fără prea multe explicații, m-a tras afară.
— Nu mă înnebuni și spune ceva, îmi zice, atingându-mă ușor pe umăr. Este el… sau nu?
Respir adânc și, în sfârșit, îmi revin.
— Da… nu-mi vine să cred. M-am făcut de râs, nu-i așa?
— Te uitai la el ca hipnotizată, femeie. Săracul băiat, habar n-am ce o fi crezut.
— Dar nu înțeleg… Tu nu l-ai întrebat pe Bert de el? Și nu ți-a zis că e plecat din țară, că e însurat și are copii?
Rachel pufnește.
— Bert e prost. Și sigur și-a dat seama că nu întreb pentru mine. Plus că a pus cam mult ochii pe tine, așa că probabil a mințit.
Zâmbesc fără să-mi dau seama.
— Doamne… cât e de frumos, îi spun, în timp ce mergem spre casă.

    Eram în vacanță la bunica mea. De câțiva ani, toate vacanțele le petreceam aici. Îmi plăcea și orașul în care mă mutasem cu familia la șapte ani, dar locul ăsta avea ceva special.
Aici aveam gașca mea:
Andrew, vărul meu, Rachel – prietena mea cea mai bună din copilărie –, Tina, sora ei, Alice, sora lui Andrew, Andrew2, vecinul nostru, iar uneori ni se alăturau Dino, vărul lui Rachel, și Floren, coleg cu Andrew. Stăteam toți pe aceeași stradă, ne adunam seara la colț, jucam fotbal, mergeam la scăldat în râu sau stăteam până târziu povestind.
Bineînțeles, odată cu vârsta, apăruseră și simpatiile.
Andrew o plăcea pe Rachel. Eu… pe Dino.
Rachel îl respingea pe Andrew, nu era genul ei. Dino făcea același lucru cu mine. Niciodată n-am înțeles de ce.  Orgoliul meu era mereu la pământ, deși Rachel îmi spunea că nu e de mine, că nu va avea niciodată ceva serios cu vreo fată. Totuși, mi-aș fi dorit măcar să-mi răspundă privirilor.
Poate că totul avea legătură cu relația mea anterioară.
     O relație frumoasă, începută în copilărie, care s-a rupt după patru ani. Eu nu eram pregătită să trec la nivelul următor, iar altcineva a fost. M-a sunat și mi-a spus totul. Am vrut să iert, am vrut să mă răzbun, dar, în final, el a spus că nu vom reuși.
Am renunțat.
   Doar Rachel știa cât de rău mă simțeam. Plângeam, mă simțeam vinovată și aveam nevoie disperată să fiu validată. Probabil de asta mi se pusese pata pe Dino. Aveam nevoie să știu că nu problema eram eu.
  Cu două săptămâni în urmă, reușisem să-mi țin sentimentele sub control și să nu fac ceva ce aș fi regretat. Atunci mi-am amintit de o pasiune din copilărie: colegul fratelui meu. Nu-i știam numele, doar o poreclă — O.N.Asa am ajuns sa o fac pe Rachel complice,varul ei a fost in clasa atat cu fratele meu cat si cu O.N si ii stia si porecla dar nu a ajutat la nimic.
   Eram entuziasmata ,nu ma puteam abtine sa nu râd dupa faza cu ciocolata si faptul ca m-am facut de cacao asa .Bunica mea a observat ce a ciudat la mine,era evident:
  -S-a intamplat ceva draga mea?
  -Poftim?A nu,ce sa se intampla...spun si incep sa mănânc in liniște.
  Bunica mea ne iubea asa mult pe mine si pe fratele meu(care apropo inca avea examene de aceea eram doar eu la buni).
   Seara ca de obicei ne adunam toata gasca si povesteam,de data asta eu eram foarte absenta.Dino ma impinge cu umarul jucaus si intreaba:
  -La ce te gandesti?
  -Oh ,ce?spun ca trezita ca din transa si ma uit fix in ochii lui.
  -Te-am intrebat ce faci si nu mi-ai raspuns,inca esti suparata pe mine?
  -Pe tine?de ce?spun fara să pierd contactul vizual.
   -Intreb doar!
  Rachel era atenta la tot si la toate gesturile,ea era atenta la detalii,nu pierdea nimic.Se uita si ranjea,noi ne intelegeam din priviri si cei din jurul nostru se prapadeau de ras cand ne faceam semne.Si la jocuri de echipe inventam semne.
  Seara a decurs cu rasete,jocuri si povești de groaza.
   A doua zi plec de dimineata cu Rachel la cumparaturi.Mama ei muncea si Rachel era nevoita sa mai faca ea mancare si cumparaturi iar eu o ajutam .Dupa cumparaturi mergem la o cofertarie de data asta si pentru ca Rachel vorbea la telefon merg eu sa iau prajiturelele.Din nou o dau in bara,ma intorc ca de obicei brusc si in spatele meu din nou:acelasi baiat!!Se uita uimit la mine.Eu fac ochii mari si observ ca una din prajituri i- a atins tricoul.
  Acesta se dă mai in spate si se uita ciudat la mine,nu spune nimic si se retrage.Eu tot ca o obsedata ma uitam insistent la el.Merg rapid la masa unde Rachel era umflata de ras.Nici nu era nevoie de cuvinte.Si deodata ne trezim cu 2 baieti la masa:Dilan si Kevin,baietii contra carora mai jucam fotbal pe terenul din centrul orasului.
-Ce fac fetele?intreaba zambaret Dilan.
-Bine,voi?Ce vânt va aduce pe aici?intreaba Rachel ironica?
-V-am vazut la masa si am zis sa va tinem companie!raspunde Kevin privindu-ma insistent.
  Acestor doi baieti le cam plăcea de noi,erau foarte buni prieteni.Rachel era atrasa de Dilan dar ea este genul de fata care se tinea tare.Eu nici nu voiam sa ma uit la Kevin amintindu-mi că as fi vrut să mă razbun pe fostul cu el.Am ramas la masa cu ei am vorbit ,am ras,am povestit.
    La intoarcere spre casa in fata unui atelier de masini surpriza:O.N si prietenul lui discutau nu stiu despre ce,prietenul lui fuma,probabil de asta erau afara.Am trecut ca fulgerul pe langa ei sa nu ne observe dar...
-Heii!Pustoaico tu esti cea care mi-a pătat tricourile?aud un tipat in spate.
  Ma intorc rapid si spun:
  -Poftim?
  Acesta se apropie de mine mai mult,inima mi se oprise:
-Ar trebui sa te pun sa mi le speli!
   Eu din nou ma pierd ,incerc sa spun ceva ,ma fastacesc,zici ca eram bolnava cu capu.Rachel salveaza situatia,ma ia iar de brat si ma trage dupa ea strigând:
-Ți le spala alta data!si le arata degetul din mijloc.

#romance #firstlove #childhoodcrush #smalltown #friends #drama #comedy

Sper ca aceasta poveste să vă acapareze atentia.Imi puteti spune părerea voastra in comentarii sau daca asteptați următorul capitol💙