Capitolul 28

3.5K 161 4
                                    

James

-Mama, nu înțelegi, e vina mea, nu am putut fi in stare sa o apar! Spun rățoindu-ma catre mama.

-Off, scumpule, Vino aici, spune si isi desface brațele pentru o îmbrățișare, ma apropii de ea, tânjind dupa putina afecțiune si alinare din partea ei, sufletul imi era sec, viata pentru mine nu mai avea rost. Dar tot nu o sa incet niciodata sa lupt pentru ea.

-Mai spune-mi o data, cine a luat-o? Ma întreaba tata, frecandu-si barba.

-Joseph, spune mama nervoasa, nu-l mai amăgii.

Ma uit in direcția tatei care doar pufaieste înfundat apoi un mic zâmbet ii apare pe buze, încercând sa-l acopere cu mâinile.

Telefonul suna asa ca ma ridic din brațele mamei si zic:

-Da?

-Ai un Vizitator, Vino repede, spune scurt apoi Închide apelul.

Imi iau cheile rapid de pe măsuță din sticla fumurie si o pup pe obraz apoi ies din casa auzind in urma mea doar:

-Sa ai grija de tine fiule, si sa ma ti la curent!


Ma urc in masina si parfumul Miei imi îmbata simțurile, foloseam masina ei, pentru ca a mea era dezastru de la accidentul de saptamana trecută. A trecut o nenorocita de saptamana si nu pot sa dau nici cum de Mia, am încercat sa ii sun mama, dar omul care mi-a răspuns, a zis ca am greșit numarul.

Nici un semn, nimic, gandurile rele incet isi fac loc in mintea mea, dar refuz sa cred ca i s-a intamplat ceva, refuz sa cred ca o s-o pierd din vina mea.

Ajung in fata casei mele, ies din masina si intru ca o furtuna pe usa, Lucas statea cu un barbat bine facut pe canapea povestind, avea înălțimea mea si parul ii negru ca si cărbunele, cand ma vede se ridica amândoi in picioare.

Ridic sprânceană la el si fara sa ii mai spun ceva el imi spune:

-Eu sunt Mylo!

-Asa si? Spun pufnind nervos si întorcându-ma cu spatele mergând spre Bucătărie.

-Mylo Dawson, spune de data aceasta mai tare accentuând numele de familie.

Ma opresc cateva clipe din drum, analizând situația apoi ma întorc si ma apropii de el. Ma uit cu speranța la el apoi il intreb.

-Unde e?

-E la Sergiu. Spune simplu lăsându-si capul in jos.

-E bine? Il intreb.

-Plange încontinuu, Sergiu vrea ca peste doua luni sa se căsătorească.

Atat mi-a trebuit sa aud, că tensiunea mi-a crescut si simt cum sângele imi pulsează in vene. Imi încleșteaz pumnii si dau  nervos cu piciorul in canapea si răstorn măsuță din sticla, aceasta spârgându-se.

-Du-mă la ea!

-Uite, am încercat de cateva ori sa o ajut sa iasă de acolo, dar mereu cineva e prin preajma, plus ca Sergiu a mai pus si camere.

-Scoatem noi basmaua curată, spune Lucas.

-Mylo, du-ma la ea, spun cu vocea stinsă, am nevoie de ea.

-Si ea de tine.

-Atunci ce mai aștepți, haide, spun si ies pe usa plin de speranța si fericire, in curand imi voi vedea iubita!!! Exclamăm in mintea mea.

-Urca-te avem un drum de 5 ore, pana sa ajungem la Mia, spune pornind masina.

-Nu mai contează cat mai avem, vreau doar sa fiu langa ea....mereu.

Iubire complicataWhere stories live. Discover now