Regina Noptii- Complet

1. Punct si de la capat

1.    Punct si de la capat

-Nicoleta! Poti, te rog, sa te uiti la toate detaliile pentru urmatoarea prezentare de moda?

Nicoleta statea la birou nemiscata si o privea pe Sierra, prietena din copilarie a lui Cezar , cum isi batea gura neobosita, in timp ce ea era terminata. Nu prea dormise noaptea trecuta deoarece Antony isi dorise foarte mult sa se uite cu mamica lui la un desen animat la televizor ce tinuse pana tarziu. Nu stia cum el era atat de plin de energie in acea dimineata, incat sa sara in scaunelul lui din masina pana la gradinita.

Puiul ei crescuse asa mult, acum avand cinci anisori. Cu cat crestea mai mult, cu atat semana mai mult cu tatal lui, avand ochii lui si parul si gura si obrajii... cam totul.

-Ma asculti, macar? intreba bruneta.

-Nu prea, casca roscata obosita.

-Ce ai facut azi noapte? tipa Sierra nervoasa. De fapt, nu... cu cine si ce ai facut azi noapte? reformula ea batand cu mainile in birou.

-Sierra, te rog. Sunt extrem de obosita. Antony a vrut sa ne uitam la desene animate pana tarziu, se planse ea, lasandu-se pe spate in propriul scaun.

-Si presupun ca el era spirt azi-dimineata? ranji ea.

-Da... ca si cum ar fi dormit cateva zile. De unde stii? ridica ea o spranceana.

-Ehhh... asa era si....

-Hai sa ne apucam de treaba! se ridica Nicoleta de pe scaun, taindu-i vorba.

-Cat o sa mai fugi de el? o intreba bruneta. Nico! tipa cand aceasta dadu drumul la muzica si fugi sa o inchida.

Nicoleta se duse la geam si privi afara.

-Nu vreau sa stiu nimic despre el.... Eu si cu fiul meu suntem bine fara el, clarifica roscata.

Sierra ridica o spranceana si se duse si ea la geam, intorcand-o pe Nicoleta cu fata inexpresiva spre ea.

-Fiul vostru. Il respect mult pe Cezar si stii asta. Nu-i poti lua dreptul de tata, chiar daca asta faci acum si de cand s-a nascut Antony. Apropo, nu trebuia sa te duci dupa el? intreba ea alarmata.

-Azi nu. Il aduce Anna aici ca vrea sa vorbim despre nunta ei. Vrea rochia de mireasa de la noi, si nu doar asta, isi puse Nicoleta mainile in san.

Sierra o respecta foarte mult ca sefa si ca femeie. Avea un fiu extraordinar, o cariera in plina ascensiune, nu se mai intalnise cu niciun barbat de cand il parasise pe Cezar si ei bine, era o fiinta absolut fabuloasa. Ea, personal, nu ar fi putut sa se realizeze pe toate planurile la fel ca roscata, dar prefera sa taca.

Usa se deschise si un baietel vioi intra fugind pe ea, in camera, urmat de asistenta Nicoletei.

-Mami, mami! striga el fugind exact in bratele Nicoletei.

-Iubirea mea mica! il stranse ea in brate, invartindu-l si pupandu-l peste tot.

-Buna Sierra, o saluta micutul, intinzandu-se spre partenera de afaceri a mamei sale.

-Buna, scumpete! il alinta si aceasta, luandu-l in brate.

-Poti pleca, ii spuse roscata secretarei. Scumpul meu, dar unde e Anna? intreba ea.

-Anna nu a venit azi dupa mine, mami. A venit prietenul ei si... si m-a adus la tine, zambi el cu toti dintisorii.

-Prietenul Annei? intreba ea mirata. Cum asa? se intreba ea.

Nu il vazuse niciodata pe iubitul Annei, desi stia ca exista, de asta i se parea atat de ciudat sa auda de el.

Sierra o privi ingrijorata pe Nicoleta si il lasa pe Antony jos, luandu-l de manuta. Roscata se duse la geam din nou si se uita pe el, incercand sa vada pana in parcare, dar nu isi dadea seama de nimic ciudat, deocamdata. Ridica o spranceana si se intoarse spre fiul si partenera ei, oftand.