Nuanța perfectă

6 0 0
                                    

Viața mea e plină de roz(i).

Inspir gând, expir emoție

În lumea în care roz era unica pată de culoare

Ce învia scutecul

Și, surprinzător, încă nu o detest...

Încă.

o folosesc zilnic, chiar.

Corectez greșeli cu roz(i), pentru a suna mai plăcut, mai familiar...

Cromatic vorbind...

Căci pixul zgârie în culoarea pielii arse, decojite

Și rescrijilește

în speranța descoperirii nuanței perfecte.

Ai ajuns la finalul capitolelor publicate.

⏰ Ultima actualizare: May 13 ⏰

Adaugă această povestire la Biblioteca ta pentru a primi notificări despre capitolele noi!

PoeziiUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum