Când noaptea cade

Capitolul 5

-Thea, pe partea asta. Am zâmbit în timp ce ea s-a întors spre vocea mea. I-am făcut semn lui Sherry să se miște. Ne jucam un joc al orbului, unul dintre jocurile preferate ale Thea.

— Aplaudă, spuse Thea. Mick bătu din palme de unde stătea el, iar ea mai făcu un pas spre el.

— Doamnă Gibson.

Privirea mi s-a mutat spre Iris, care stătea lângă uşă. M-am încruntat înainte de a merge spre ea.

-Da?

-Ce faci? Avea o privire serioasă pe față.

Îmi plăcea când era în vizită în weekend. Acum că era acolo zilnic din cauza domnului Jefferson, comenta tot ce făceam.

— Jucăm un joc, Iris. Thea este bună și a terminat cu temele.

Înainte ca Iris să poată spune ceva, Thea a strigat:

-Te-am prins.

M-am uitat în jos și o văd pe Thea ținându-mă de picior. Iris a plecat în timp ce Thea și-a scos legarea la ochi și i-a întins-o lui Sherry.

Sherry și Mick s-au încălzit în ultimele zile și au devenit prieteni. Nu mai erau stingheri în preajma mea și erau sport buni când Thea voia să joace un joc.

-Ești gata? a întrebat Sherry în timp ce îmi lega pânza în jurul ochilor.

-Da.

Thea a numărat până la zece în timp ce mă învârteau.

-Sunt chiar aici. a strigat Thea când a început jocul.

Eram dezorientat și îmi era greu să-mi dau seama pe unde merg. Am auzit o palmă și chicotul Theei.

M-am întors la dreapta mea, spre palmă. Aplaudatul s-a schimbat la stânga, apoi înapoi la dreapta

Thea chicotea tot timpul, în timp ce eu mă împiedicam, nefiind în stare să găsesc pe nimeni. Deodată, nu am auzit niciun zgomot de la ei.

-Thea, nu ai de gând să aplazi? Nu pot face un pas dacă nu aplazi.

Am stat unde eram și am așteptat ca ei să scoată un sunet. Tăceau îngrozitor de tăcere.

-Mick? Sherry? Cineva scoate un sunet sau bate din palme. Eram pe cale să-mi scot legarea când am auzit o bătaie din palme. Am făcut un pas înainte, apoi altul până m-am lovit de cineva.

Mi-am încolăcit brațele în jurul lui Mick în timp ce l-am prins. Nu mi-am dat seama niciodată că Mick era atât de înalt, poate pentru că nu fusesem niciodată atât de aproape de el.

— Te-am prins, Mick, am spus.

M-am încordat când m-a tras la culoare împotriva lui. M-am încruntat când nu am simțit moliciunea cămășii pe care o purta.

Am scos legarea la ochi și ochii mi s-au mărit când s-au întâlnit cu niște ochi duri familiari. Obrajii mi-au devenit roșii aprins când i-am simțit mâinile pe talia mea.

-Ugh... A-a...Nu ieșiră niciun cuvânt. Am încercat să mă îndepărtez, dar el m-a strâns strâns. Capul mi s-a întors dintr-o parte în alta să văd dacă e cineva acolo.

Nimeni nu era acolo. Mick, Sherry și Thea nu erau văzuți nicăieri.

Am încercat să mă eliberez, dar nu a fost de folos. S-a uitat la mine în timp ce mâna lui a început să-mi urmeze de jos în sus. Sânii mei erau lipiți de pieptul lui.

— Ce faci, domnule Jefferson? În cele din urmă, mi-am găsit vocea și am vorbit, încercând să-i împing mâinile.

-Ce făceai. Doamna Gibson? Încercați să vă învăluiți în jurul lui Mick și îl luai în brațe?