—Și mie mi-a fost dor de tine, iubito! Îl îmbrățișează și el la rândul său. Apucându-l de talie, ridicându-l de pe sol îndreptându-se spre pat.

L-a așezat cu grijă pe cearceaful alb acoperindu-l imediat cu patura. Deja era rece în cameră, oricum vrea să scape cât mai repede de aici.

S-a așezat lângă el, punându-i capul pe pieptul său. Punandu și mâna peste talia sa, coborând si urcându-si mâna peste piciorul și spatele cel mic al acestuia.

   —Ce s-a întâmplat? Întreabă Jungkook, vrând să audă de la el.

   —Ce să se intample? Pune alta intrebare Taehyung, neințelegând. —Cum ai leșinat? Clarifica brunetul

   —Ah... Nu știu.... Răspunde încet, inpingandu-se mai mult în corpul său, simțind căldură. Tot ce mi amintesc e ca am plâns, dar nu mi amintesc motivul... Șoptește în gâtul acestuia, cu fiecare cuvânt spus, atingându-i fantomatic pielea claviculei cu buzele sale.

Jungkook a stat tăcut. Asta inseamna ca nu știe că a venit tatăl său...

   —Când plecăm? Rupe Taehyung liniștea, cu o voce ragusita. Deja nu mai vreau sa stau aici...

   —Trebuie să așteptăm să vedem rezultatele analizelor. Răspunde, întorcându-se pe o parte cu fața spre Taehyung acoperindu-se cu pătura, tragandu-l pe blondin mai aproape de el. Avea nevoie de odihnă. Amândoi aveau nevoie de odihnă. Iubire?

   —... Da..? Răspunde după un timp, neobișnuit cu noua poreclă

   —Ar trebui să te culci, ai nevoie de odihnă.

   —Vei sta aici... Cu mine? Întreabă liniștit Taehyung, pe un ton mic, ca o șoaptă.

   —Da. Răspunde simplu brunetul, mișcându-se astfel încât Taehyung să stea cu capul pe pieptul său, el stând pe spate.

   —După ce plecam de aici, vreau o prajitura. Zice Taehyung încet, punându-si mâna pe pieptul acestuia.
Primind un râset din partea celui mai mare.

   —Vei primi orice iubito.

   —Chiar dacă nu ma lasă medicul? Întreabă.

   —Ți-a spus ce sa mananci si ce nu? Rosti Jungkook, cu o voce joasă. Primind o afirmație.

Îi place aceasta atmosfera. Un Taehyung liniștit rezultă un Jungkook mulțumit. Acum, cât lumea îi mai dragă, chiar nu vroia să se gândească ce o sa se întâmple când vor merge acasă. Dar un singur lucru este clar. Nu o sa l scape pe Taehyung din ochi nicio clipă, și o sa l iubească așa cum trebuie.

____________

Nu a avut timp să și exprime în detaliu sentimentele sale față de blondin. Multe chestii îl duc într-o ceață continuă.

Dar iata-l aici. Admirând singura persoană care cu siguranță nu iar da drumul niciodată.

În jurul orei unsprezece noaptea, Jungkook stă și admiră frumusețea unei mici creaturi. Deși acesta încă mai vroia să doarmă, i-a sărit somnul când asistenta a intrat în camera,schimbându-i băiatului branula. A așteptat în liniște până când a plecat . Deși Jungkook nu prea era cu spitalele avea o mică cunoștință cu care a vorbit să i de-a o dublură a cheii de la ușă. Cât timp era aici, nu avea de gând ca fiecare să intre și să iasă după cum le taie capul.

În prezent, brunetul stătea scufundat în gâtul băiatului său, mișcând din când în când mici porțiuni de piele, primind în schimb mici gemuturi din partea argintiului. Aducându-i de fiecare dată un ranjet pe buzele celui mare.

You've reached the end of published parts.

⏰ Last updated: Feb 08 ⏰

Add this story to your Library to get notified about new parts!

𝐁𝐨𝐫𝐧 𝐢𝐧 𝐛𝐥𝐨𝐨𝐝 𝐦𝐚𝐟𝐢𝐚~𝐭𝐚𝐞𝐤𝐨𝐨𝐤Where stories live. Discover now