Mișcare Fatală

Capitolul 12

[...]

Am tras aer din piept privindu-mi reflexia în oglindă aburită. Tocmai ieșisem din dușul fierbinte de care aveam atâta nevoie ca să îmi limpezesc mintea după cele întâmplate astăzi. Mi-am trecut mâinile peste față oftând zgomotos. Mă durea sufletul pentru mașina mea. Și nu pentru mașina în sine, ci pentru ceea ce reprezenta ea cu adevărat. Ultimul lucru de la tata era acum dus. Mi-am scuturat ușor capul încercând să alung sentimentele de vinovăție care mă secau de puteri. Greșeala pe care am făcut-o în trecut în revenea în minte din când în când și nu puteam să uit așa ușor cele întâmplate.

Un bâzâit enervant m-a scos din gândurile mele făcându-mă să mă încrunt spre telefonul de pe chiuvetă care suna. Jessica

-Bună Jess, am răspuns inexpresiva.

-Hei Milles, cum ești? a întrebat îngrijorată.

-Sunt bine, nu-ți face griji, e doar o mașină, am mințit încercând să maschez starea mea.

-Chris mi-a povestit de mașina, sunt sigură ca înseamnă mult pentru tine, dar puteam să o reparăm. Dacă ai fi de acord să vorbești cu Ethan sunt sigură ca...

-Nu! am spus hotărâtă fără să o las să își termine fraza. Nu apelam la el nici dacă eram pe moarte. -Mulțumesc Jess, dar mă descurc singură cu ea, voi vedea ce voi face. Te pup, am continuat pe un ton calm închizând apoi apelul.

Adevărul era ca nu voiam să îmi accept sentimentele, nu voiam să admit ca sunt dezamăgită de el. Avea iubită și totuși a încercat să îmi sucească mințile prin atingerile lui afrodisiace și cuvintele atât de... Oh la naiba! De ce încă mă gândesc la el?

După ce mi-am uscat părul și l-am întins cu placa m-am schimbat în niște pijamale comode din saten fiind hotărâtă să merg în bucătărie să mănânc ceva, nu mai mâncasem de ieri seara și stomacul meu deja protesta.

Am intrat în bucătărie și maxilarul meu a atins pământul. Am început instant să transpir și să mă învăluie o căldură ciudată în tot corpul. Mi-a picat fața când l-am văzut pe Ethan așezat pe unul dintre scaunele de la masă fumând o țigară concentrat pe laptopul din fața lui. Lângă el era Carter privind la fel de concentrat ecranul luminos al laptopului. Ce naiba caută el aici?

Când cei doi m-au observat și-au ridicat privirile devenind puțin tensionați. Carter a închis imediat laptopul lăsându-se pe spătarul scaunului, parcă uitând ca locuiesc cu el. Adevărul e ca în ultimele zile chiar nu ne-am intersectat prin casă, era de așteptat să uite ca stau și eu aici. Ethan în schimb și-a menținut privirea într-a mea privindu-mă intens în timp ce tragea din țigara aprinsă. Parcă subit îmi trecuse foamea.

-Milles, ce faci aici? a întrebat Carter rupând legătura privirilor noastre. Mi-am mutat privirea imediat. Cred ca asta a părut tare ciudat pentru Carter, el habar nu avea ce se întâmplase între mine și Ethan.

-Am venit să-mi iau un pahar de apă, am mințit îndreptându-mă spre chiuvetă.

-Uitasem de tine, a expirat zgomotos trecându-și mâna peste fața confirmandu-mi gândurile. Ok, cred ca la ticul ăsta semănăm.

-Stați liniștiți băieți, dacă vă uitai la filme porno nu vă deranjez, am spus serioasă întorcându-mă cu spatele spre ei în timp ce am dat drumul apei să curgă în paharul meu. Carter a făcut ochii mari și s-a înecat cu propria respirație făcându-l să tușească imediat. Am zâmbit pe sub mustăți.

-Nu Milles, nu suntem niște adolescenți plini de hormoni! Sunt doar afaceri, a spus Carter după ce și-a liniștit respirația.

-Cel puțin unul din voi nu e, am spus aproape în șoaptă ieșind din bucătărie dar sunt sută la sută ca m-au auzit amândoi pentru am auzit un zgomot de lovitură și știam deja ca Ethan era cel care a lovit masa nervos.