Dragostea este mai mult decât un cuvânt 💖

Capitolul 49

Casa Gu era puternic luminată.

Tao Mo făcea ceai când a văzut-o pe Gu She. Există un taburet în fața mesei de ceai ciudate. S-a întors să aibă grijă de Xiaojia, dar l-a văzut trăgându-l pe Hao Guoguo.

Ușa era pe jumătate ascunsă.

Colțul de lumina lunii deasupra pământului este luminat, puțin rece, puțin inexplicabil.

"Sta." Gu Ea spuse ușor.

Tao Mo s-a așezat pe scaun cu talia dreaptă.

Focul din cuptor a sărit în sus și în jos, iar temperatura fină a zguduit ușor la suprafață. S-a uitat la degetele ferme ale lui Gu Shexiu și a șoptit: „Trăsura a fost găsită”.

"Bine."

"In afara orasului."

"Bine."

„Nu s-a pierdut nimic”.

"Bine."

— Dar voi încerca să găsesc pe cineva care să fure mașina. Tao Mo a jurat.

Gu Ea și-a făcut timp să-i arunce o privire: "Mașină furată?"

Tao Mo a rămas uluit pentru o clipă și nu și-a putut da seama ce era în neregulă cu aceste cuvinte.

Gu Shedao: „Nu ar trebui hoțul să fie un hoț?”

Tao Mo și-a plecat capul, și-a concentrat gândurile și și-a chemat curaj mult timp: „Cred că a furat mașina, dar nu a abandonat banul în afara orașului, trebuie să existe motivul lui”. S-a uitat la fața lui Gu She, temându-se că doar un singur cuvânt din cuvinte i-a încălcat din nou tabuul.

Gu Ea nu a fost uluită și a spus: "Care crezi că este motivul?"

Tao Modao: „Poate că are nevoie de o trăsură”.

Gu Ea are gura ușor ridicată.

Tao Mo a întrebat cu prudență: „M-am înșelat”.

— Nu. Are sens. Gu Shedao a spus: „Trasura este folosită pentru asta, dar prea mulți oameni au inimi complicate și gândire complicată”.

Tao Mo l-a auzit fiind de acord cu el însuși, dar nu s-a putut abține să nu fie îndrăzneț și a spus: „Cred că da. Poate că omul acela se grăbește, așa că a împrumutat trăsura în disperare”.

Gu Shedao a spus: „A abandonat trăsura în afara orașului”.

Ochii lui Tao Mo s-au luminat și au spus: „Poate că este nerăbdător să intre în oraș!”

Gu Ea nu a răspuns.

Tao Mo s-a gândit din nou: "Ah, din moment ce este dornic să intre în oraș, de ce să nu conducă pur și simplu trăsura în oraș?"

Gu Ea a adăugat apă nouă în ceainic.

Tao Mo s-a gândit mult timp.

Gu Ea a spus brusc: "Unde te duci să găsești mai întâi mașina pierdută?"

"În oraș. Pentru că maestrul Jin a spus că trăsura lui Gu Fu va fi recunoscută dacă va intra în oraș... ah! Știe și el. A recunoscut asta ca trăsura lui Gu Fu." Tao Mo a simțit că gândurile lui erau clare. — Trăsura s-a pierdut în Cangshan și știa că mașina era a ta. Omul acela, bărbatul acela este din satul Sangtou?

Gu She și-a întors capul și s-a uitat la lumina lunii care se mișca spre est în fața ușii. — E noaptea târziu.

Tao Mo era uluit, privind subconștient la ceainicul din mână.