Scriu aceasta carte mai mult pentru mine insami.Totusi stiu ca exista si alti iubitori de spatiu si mister la fel ca mine carora le va placea sigur contentul.Asadar aceasta carte contine nu numai mistere ci si informatii interesante despre spatiul c...
Johannes Kepler (n. 27 decembrie 1571, Weil der Stadt, Baden-Württemberg, Germania - d. 15 noiembrie 1630, Regensburg, Sfântul Imperiu Roman) a fost matematician, astronom și naturalist german, care a formulat și confirmat legile mișcării planetelor (Legile lui Kepler). În matematică, Kepler este considerat precursor al calculului integral.
𝑽𝒊𝒂𝒕𝒂 𝒔𝒊 𝒂𝒄𝒕𝒊𝒗𝒊𝒕𝒂𝒕𝒆𝒂
studiul cristalografiei. A lucrat și în domeniul opticii, unde se poate aminti invenția sa numită „luneta lui Kepler."
Viață personală
În aprilie 1597 Kepler s-a căsătorit cu Barbara Mühlek. Căsătoria lor nu a fost fericită. Soția sa, bolnavă cronic și care pierduse de curând doi copii mici, fusese descrisă ca fiind „proastă, morocănoasă, singuratică și melancolică." Nu înțelegea nimic din munca soțului ei și, trăgându-se din mica nobilime rurală, disprețuia profesia sărăcăcioasă a acestuia. Kepler o admonesta și o ignora în majoritatea timpului.
În anii 1615 - 1620 Kepler a trebuit să-și apere mama, care era acuzată de vrăjitorie. Până la urmă a reușit să-i obțină eliberarea, fără a putea însă împiedica torturile la care a fost supusă, în urma cărora ea a murit un an mai târziu. Kepler a trăit într-o epocă de fanatism intolerant, a luptelor dintre catolici și protestanți din timpul Războiului de Treizeci de Ani, fiind nevoit de mai multe ori să se refugieze pentru a scăpa de persecuții, cu toate încercările sale de a rămâne neutru.
Johannes Kepler a murit la 15 noiembrie 1630 în Regensburg, Germania, la vârsta de 59 de ani. În memoria sa, Universitatea din Linz poartă numele de „Johannes-Kepler-Universität."
𝑨𝒍𝒕𝒆 𝒓𝒆𝒂𝒍𝒊𝒛𝒂𝒓𝒊
★ A explicat trecerea lui Mercur și Venus pe discul Soarelui.
★ A explicat lumina roșiatică, care se vede în timpul eclipselor de Lună.
★ A emis primul ideea unui ocular convergent pentru lunete, pusă în practică de Christiaan Huygens.
★ A construit o lunetă astronomică (1611).
★ A intuit efectul de presiune a luminii asupra cozilor cometare.
𝑶𝒑𝒆𝒓𝒆 𝒑𝒓𝒊𝒏𝒄𝒊𝒑𝒂𝒍𝒆
Mysterium Cosmographicum, 1596
Astronomia Nova, 1609
Dioptrice, 1611
Harmonices mundi, 1619
De Cometis, 1619
Tabulae rudolfinae, 1627
𝑹𝒆𝒄𝒆𝒑𝒕𝒊𝒂 𝒍𝒖𝒄𝒓𝒂𝒓𝒊𝒍𝒐𝒓 𝒔𝒂𝒍𝒆
Legile lui Kepler n-au fost acceptate imediat. Multe figuri importante precum Galileo și René Descartes au ignorat complet Astronomia nova a lui Kepler. Câțiva astronomi, printre care se numără și profesorul lui Kepler, Michael Maestlin, au obiectat asupra introducerii fizicii în astronomia sa. Din nefericire, și în România, Kepler și opera sa au fost cunoscute foarte tărziu. Astfel, episcopul Amfilohie Hotiniul nu-l amintește pe Johannes Kepler printre marii savanți ai renașterii europene în cartea sa Gramatica fizicii, spre deosebire de Tycho Brahe, pe care îl menționează cu „generozitate." Primul român, care a cunoscut opera lui Kepler și a amintit de ea în lucrările sale a fost Gheorghe Asachi [10]. Mai mult ca atât, este straniu, că o foarte cunoscută carte, consacrată figurilor ilustre din perioada Renașterii,[11] nu-l include pe Johannes Kepler printre marii făuritori ai științei moderne, ci doar pe Galileo Galilei, Giordano Bruno, Tycho Brahe și Nicolai Copernic.
În același timp din perspectiva prezentului, valoarea operei lui Johannes Kepler o depășește cu mult pe cea a lui Tycho Brahe și Giordano Bruno, fiind comparabilă cu cea a lui Galileo Galilei prin puterea deducției. Legile lui Kepler au intrat în fondul de aur al astronomiei, mecanicii și fizicii și doar legea lui Newton pentru forța de gravitație le generalizează, incluzându-le, ca un caz particular. Totuși, și până astăzi, astronomii și specialiștii în mecanică cerească pornesc cercetările lor în multe cazuri nu de la legea lui Newton, ci de la forma acestei legi, dată anterior de către Johannes Kepler.
