Un nou inceput

volo mori

Parea a fi o zi frumoasa. Soarele stralucea pe cerul senin, pasarile ciripeau, si in aer se simtea acel miros imbietor de primavara. Totul frumos, dar cuvantul cheie este totusi parea.
Ar fi fost frumos, daca un anumit... incident nu ar fi avut loc

Ion venea de la cursuri. Avea o stare buna de spirit, stia ca Mihai era acasa, asa ca era incantat din acest motiv. Spera sa aiba ocazia de a se uita la un film impreuna, chiar isi puse in gand un anumit film.

Ajuns in fata usii lor, o deschise usor si intrase in casa. Ceva parea ciudat. Linistea era apasatoare, ca si cum ceva rau s-ar fi intamplat. Ion stia ca Mihai este acasa, si daca n-ar fi fost, Mihai l-ar fi anuntat, asa ca incepu sa-l caute. Mihai era de negasit. Nu era nici in camera sa, nici in sufragerie, nici in bucatarie, nici macar pe balcon. Ultima camera ramasa era baia. Inainte de a da buzna inauntru, ciocani la usa. Nici un zgomot de pe partea cealalta.
-Mihai?
Nici un raspuns. Brusc observa telefonul lui Mihai pe masuta din bucatarie.Mihai nu si parasea nicioadata telefonul, era atasat de el. Era clar pentru el: Mihai era acasa, in baie. Dar de ce era asa te liniste totusi? De ce nu raspundea?
Incerca sa deschida usa, dar, surpriza, era incuiata.
-MIHAI???
Nici un raspuns, nici un semn de miscare inauntru. Acesta fu nevoit astfel sa deschisa usa cu forta. Si-a folosit toata forta, si in final reusi sa sparga incuietoarea. Norocul sau ca usile caminelor romanesti sunt foarte prost facute.

Uitandu-se prin baie, inima ii cazu in calcaie, si un fior i se urca pe sira spinarii. In fata sa, in cada, zacea Mihai, cu mana stanga in afara cazii, sangerand periculos de mult. Pasind mai aproape, inca inmarmurit, Ion observa tonele de taieturi de pe corpul baiatului din cada. Observa si hainele sangerande, si adancile taieturi de pe inchieturile sale. Din mana ce statea atarnata in afara cazii, picura usor sangele cald al baiatului pe gresia rece. Si totusi, in toata aceasta scena oribila si terifianta, fata lui Mihai parea impacata, fericita de a muri.

Brusc, Ion isi reveni in simtiri. Acesta il lua in brate, ca pe o mireasa, si il duse in camera sa. Dupa ce-l aseza usor pe pat, alerga prin casa sa aduca orice ar fi fost de folos pentru a-l vindeca. Sunatul la ambulanta nu ar fi fost o idee buna, stiind ion cat de mult uraste Mihai spitalele.

Din fericire, ranile lui Mihai nu erau indeajuns de adanci pentru a avea nevoie de cusatura, iarasi, dar erau indeajuns de adanci pentru a lasa cicatrici. Dupa ce ii bandaja mainile, Ion trecu la picioare. Picioarele baiatului erau in intregime acoperite de taietuir lungi paralele. Situatia tragica dadea un iz de comedie, Mihai putand fi asociat cu o zebra. Dupa ce Ion termina de bandajat, mumia a fost invelita si lasata sa se odihneasca. Intre timp, Ion apela la un prieten de-al sau. Un psiholog numit Marcus. Situatia devenea grava. Nu putea sa riste sa-si piarda prietenul...prietenul cel mai bun....

Cand termina, Ion se uita la fata relaxata si calma a lui Mihai. Inima ii lua foc. In acele momente, isi dadu seama ca poate simtea ceva mai mult pentru Mihai decat prietenie si fratie. Poate ca ii placea de el intr-un mod mai...romantic. Si a dat seama de acest lucru in cateva momente, cand isi realiza ca nu-si poate inchipui viata sa fara Mihai alaturi de el. Desi au trecut mai putin de 3 luni de cand s-au cunoscut, Ion simti ceva mai mult pentru Mihai decat pentru un prieten. Ajuns la aceasta concluzie, Ion se culca langa Mihai cu inima impacata