TRIPLU "H" vol.1 (publicată)

Capitolul 5

  Este aproape dimineață când Sam ajunge acasă, iar eu încă nu am apucat să adorm. Mă prefac însă că o fac, fiindcă nu suport încă un interogatoriu. Mi-au ajuns cele cinci minute în care Mike a enumerat o grămadă de întrebări, de la „De ce m-ai mințit că dormi și ai plecat la o petrecere?"și terminând cu „Cu cine ai fost?"  

Chiar m-am simțit vinovată de faptul că i-am spus că sunt obosită și vreau să mă odihnesc apoi am fost plecată până la ora două din noapte! Știu că este mai dificil din fire și destul de posesiv, dar mai știu și că ține cu adevărat la mine. Mi-a demonstrat-o de multe ori și aş minţi dacă nu aş recunoaște că și eu ţin la el. Poate nu la fel de mult dar, dacă nu ar fi fost aşa, nu am fi reuşit să rămânem împreună aproape un an de zile. Însă nu știu dacă ceea ce a fost sau este între noi se poate numi dragoste adevărată.

Am reuşit să îl împac cumva și faptul că i-am spus că aştept cu nerăbdare venirea lui i-a mângâiat orgoliul suficient de mult încât să mă ierte că l-am minţit. De fapt, chiar îmi este dor de el! Nu mă aşteptam să îmi lipsească chiar atât de mult, dar relaţia noastră a început după câţiva ani de prietenie. Poate că aceasta prietenie îmi lipseşte de fapt. Să ai pe cineva căruia să-i poţi spune orice, să-i poţi mărturisi orice gând, trăsnit sau nu, care îţi trece prin cap, fără să-ţi fie teamă că vei fi judecat.

Tatăl lui Mike este un regizor foarte cunoscut şi, datorită acestui fapt, Mike a crescut într-o lume în care i s-a aşternut totul la picioare. O lume în care aparenţele contează mai mult decât sufletul omului. O lume în care fiecare gest făcut sau vorbă spusă sunt atent gândite, jucând un rol permanent pentru cei din jur. Cred că am fost singura persoană în faţa căreia Mike a lăsat să se vadă și ceva din adevăratul el, așa cum și eu am îndrăznit să-i arăt o bucăţică din Kim cea adevărată și asta ne-a apropiat.

Dar Mike nu a fost singurul motiv pentru care nu am putut să adorm.

Trebuie să recunosc că interacţiunea cu fraţii Morgan m-a secat de puteri. Sunt atât de surprinzători în tot ceea ce spun și fac încât am fost permanent în alertă. Cumva, atenţionarea lui Sam că „li s-a pus pata pe mine" mă îngrozeşte. Regret deja jocul pe care l-am început ieri și am puternica senzaţie că m-am băgat în ceva ce mă depăşeşte. Nu sunt pregătită pentru o bătălie a voinţelor cu nici unul dintre ei şi, în mod cert, nu sunt pregătită pentru toţi trei!

La dracu'! Trebuia să stau cuminte pe coada mea și să nu îi ațât! Nu trebuia să îmi pun mintea cu nici unul dintre ei căci, în mod ciudat, fiecare dintre ei are un efect asupra mea, fiecare în felul lui. Acum va trebui să suport consecinţele! Va trebui să mă folosesc de existenţa lui Mike cât pot de mult și să sper că mă vor lăsa în pace în scurt timp!

După nici două ore de somn chinuit, alarma telefonului mă face să tresar speriată și sunt la un pas să îmi ascult instinctul și să îl arunc pe fereastră! Doamne, aş da orice pentru încă vreo zece ore de somn! Așa îmi trebuie dacă m-am lăsat târâtă de Heaton la o petrecere la care oricum nu voiam să merg!

După un duş rapid, făcut cu ochii pe jumătate închişi și minute bune în care am tras de Sam să se trezească neobţinând altceva decât nişte mârâieli și o pernă în cap, am reuşit să mă mobilizez și să plec la facultate. Măcar în prima zi să nu lipsesc!

Sala în care am primul curs este pe jumătate goală încă, probabil sunt și alţii care, exact ca mine și Sam, nu au dormit prea mult noaptea trecută și acum întârzie. Fără să realizez ce fac, îmi pun braţele pe bancă și îmi sprijin capul de ele, fericită că pot să mai închid ochii măcar încă o clipă.

- Nu-mi spune că încă îţi mai este somn!

Tresar la auzul vocii pe care deja o recunosc, dar ochii nu vor să se deschidă.