Not Alone Anymore (PAUZĂ)

Capitolul 1

Schimbasem , în sfârșit, canapeaua care îmi bântuia visele și îmi amintea de motivul pentru care luptam în continuare. În locul ei era o măsuță de cafea de sticlă , împodobită cu un set de cești din porțelan și o pamblică festivă de Crăciun. De fiecare parte a mesei se ridicau 2 fotolii dintr-un material textil negru - în ton cu restul casei .

Renunț din a crede că aparența făcută de aceste capodopere va schimba ceva. Însă mă gândesc că ar trebui să mă pregătesc pentru întâlnirea cu Alex care este programată exact la ora când își sfârșește ziua de muncă. Arunc pe mine un sutien negru, acompaniat de o bluza de plasă cu dantelă asortată . I-au un sacou din tafta satin, o pereche simplă de blugi rupți, terminând cu perechea mea preferată de adidași. Afară era neobișnuit de cald - probabil că focul a reușit cumva să facă o înțelegere cu Ra , ca să-l facă să țină strălucirea soarelui puternică ca un dar de Crăciun.

Am ales să-mi fac de cap prin mahalale, nevrând să parcurg un drum lung pe străzile aglomerate , chiar și la ora asta, ale capitalei.

Am mers o cvatrală prin mahalale , sperând să fie ceva care îmi poate distrage atenția de la strigătele și urletele care îmi bubuiau în urechi.

Mi-am pus căștile în urechi , ascultând cum răsuna Love the Way You Hate Me, piesa formație Like a Storm, ca să nu mai aud sunetele neprietenoase din jur.

Cutreierând cvatrală, după cvatrală, ajung la cafenea. Deschid ușa, clopoțeii sunară anunțându-mi venirea. Alex nu-mi acordă o întâmpinare călduroasă fiind ocupată să servească un client, m-am îndreptat către colțul de lectură. Mă arunc într-un fotoliu confortabil și aproape că gem de ușurare, picioarele mă dureau de la drum ,iar restul corpului îmi era încordat de la frigul nopții care mi se strecurase prin cusăturile subțiri ale sacoului. Am luat o carte de pe raftul fantasy , Fire Heart , de Emma Hamm. Mi-am păstrat căștile ,doar că am optat pentru o melodie mai liniștitoare și m-am apucat de citit.

Peste 30 de minute, Alex mi s-a alăturat, fluturând o mână în fața mea pentru a mă face atentă. Eu închisesem cartea, strecurând un semn de carte la pagina la care rămăsesem, mă uitasem la ea chiorâș.

- Ce-i? O fată nu are voie să ia o pauză după o zi istovitoare? Se vaită ea privind mica bibliotecă .

- Da , cum să nu! Îi răspund urmărindu-i privirea. Ai fi avut voie dacă chiar ai fi făcut ceva folositor.

Se strâmba la mine ,dar nu răspunde, presupun că ziua aceasta chiar a fost obositoare. Nu continui subiectul , dar ea deschide un altul:

- Am auzit că, după Inițiere, o să trebuiască să mai rămânem, prezența va fi obligatorie nu știu de ce.

- Poate vor ține alt discurs încurajator după Inițiere. Sau poate despre taxe, niciuna dintre variante nu-mi convine.

Lorzii au convins elementele să mărească taxele, eu nu aveam nicio problemă că asta, dar și eu și Alex ne gândeam la familiile care abia plăteau atunci textele, cum s-ar fi descurcat după încă o mărire?

- Sper că nu. M-am săturat de toate taxele astea! Taxe-n sus , taxe-n jos. Vreau aventură! Poate ar trebui să fac o încercare la cavalerie.

Nu continui conversația. Tatăl meu făcuse parte din cavaleria care protejează elementele și , după cum au spus specialiștii cel care îi ucisese făcuse parte din aceeași cavalerie. Ea știa asta, dar era atât de încăpățânată încât nu-i păsa de pericole.

Oftând zgomotos ,mă întorc spre ea.

- Spune de ce ai vrut să vin așa de urgent. Îi spun, privind-o în ochi.