Ochii infinitului

21 Lora

- Pai , ce ?

- Sebi m-a ajutat .

- Cu ce ?

- Cu tot ! Cu bilete , cu cazare , cu loc de munca, cu toate !

- El te-a.....? Îl omor !

- Stai ! De ce ?

- Dacă nu te ajuta , nu aveai de unde sa iei bilete și asa mai departe!

- Adam , nu !......au...

- Lora !

Vine lângă mine și ma ridica :

- Ti-am spus sa te odihnești !

- Adam...poate consideri o greșeală....dat Sebi mi-a fost și îmi este doar prieten..Elizabeth îl iubește, i-a fost ca.....

- Un tata !

- Nu ....

- Nu minți! Măcar acum...

- A fost acolo când avea nevoie de o voce masculina...mi-a fost mie sprijin , cu el nu am fost total singura..și nu el e devina, ci eu ! Eu l-am tras după mine , era singura persoană în care aveam incredere....

- Și sunt eu devina ? Sunt eu vinovat ca fata mea nu a avut un tata lângă ea ? Ca tu nu ai avut sprijin și dragoste ?

- Amândoi suntem!

- Știu . Dar nu poți sa ma învinovățesti pe mine ! Doar pe mine ! Și nu trebuie băgat în ecuație și tipul asta !

- Da ce ai cu el ?

- Nu îmi pace de prima data când l-am văzut!

- Ei bine o sa înveți sa iti placa ! Intelege măcar odată!

- Cu o condiție!

- Ce ?...ce condiție...

- Stai departe de el !

- Da de ce dragul meu soț..? Încep sa îl mângâi ușor și seducător.

- Lora....E..nu e momentul pentru jocuri !

- Ce jocuri iubitule ?

- Lora , nu te juca cu mine !

- Cine a zis ceva de joaca ?

- Femeie , termina !

- Prea bine...dacă nu ma accepți tu..poate altcineva o v-a face...

Și ma întorc prin a da înțeles de placare .

Dar Adam ma prinde puternic de mana și ma trage spre el :

- Ai grija....sau tu vei fi cea care o sa regrete!

- Anume?

- Nu îmi cunoști forță!

- Ba cred ca da...

Se uita pervers la mine , apoi zâmbește și ma ia în brate.

- Te doare rana ?

- Parca nu ma mai doare..

- Prea bine ! Ma tine in brate și mergem la etaj...