unu

53 13 0
                                    

—  Unde-i Nirana? Norio se uită după sora mea, apoi se așază lângă mine pe bancă din spatele casei.

— Nu știu, zic sec și continui să trag din țigară. Nu-mi pasă pe unde umblă târfa, continui. Norio se uită uimit la mine, de parcă ar fi prima dată când mă aude vorbind așa despre ea.

— Nu înțeleg de ce n-o suporți!

Tipul se ridică în picioare nervos. Nu îl suport nici pe el, dar mă abțin pentru mama. Fața lui cere un pumn doar din prietenie, însă doar îl privesc cum la rândul său mă privește nervos.

— În locul tău nu m-aș umfla în pene. Habar n-ai câți bărbați au fost înaintea ta.

Mă ridic în picioare, aruncând chiștocul pe pământul ud și călcând cu talpa pe ea. Doar îl folosește pentru bani, fraierul. Trec pe lângă el, lovindu-l intenționat în umăr. Intru în casă și mă lovesc de lup. Ea se uită în spatele meu panicată, apoi mă fulgeră cu privirea ei indiferentă.

— Sper că nu ai spus ceva, mormăie și bate din picior nervoasă. Zâmbesc în colțul gurii, apoi mă aplec peste ea, ajungând la ureche.

— Că ești o târfă? credeam că știe deja... Își pune ambele mâini pe pieptul meu tare, împingându-mă în spate. Eu râd, privind-o cum își mușcă buza nervoasă și își așază rochia mai bine pe ea, apoi își croiește drum spre ușă. Râd zgomotos, atrăgând atenția mamei care își face apariția după colț. Își șterge mâinile de șorț și vine în fața mea. Mâinile ei reci pe pielea mea caldă îmi provoacă un fior în tot corpul.

— Fiul meu frumos! Ți-am pregătit desertul preferat.

Ochii mei clipesc în acest moment. O cuprind în brațele mele mari, mirosind parfumul dulceag al ei pe nări, oftând. Nu vreau s-o pierd. Nu sunt pregătit să uit gustul mâncării gătite de ea sau vocea ei. Târfa de Nirana a secat-o de puteri, cerându-i bani tot timpul, iar mama nu a putut să zică nu, din contra, s-a angajat la un al doilea job pentru fetișcană. M-am certat mult ea. I-am spus că nu are nici un drept să o întrețină. La naiba! Nu e fiica ei legitimă!

Târfa a primit tot ce și-a dorit - de la bani până la iphone și laptop performant. E nerușinată și știe doar să profite de femeia care o crește. Știe și mama că nenorocita profită de ea, dar tace, iar acest lucru îmi omoară răbdarea. Toți banii au mers la târfă, în loc să meargă la tratament. S-a lăsat în voia sorții din cauza ei. O va plăti, mult și scump. Peste două săptămâni nu va mai avea o casă și o mamă adoptivă care să o protejeze. Îi voi arăta cine sunt eu cu adevărat.

O sărut pe frunte, însă panica mă cuprinde când pielea ei este fierbinte. Arde. Febra zace în corpul ei firav, iar ea tace. Nu-mi spune despre asta. Niciodată nu a făcut-o. Tot timpul a suferit în tăcere, singură.

— Mama? Rup îmbrățișarea, însă brațele mele încă o țin pe picioare. Se uită la mine cu regret. Arzi... vino!

Îmi trec o mână după picioarele ei, iar cu cealaltă o țin de spate, ridicând-o la pieptul meu. Ea se agață de gâtul meu cu ambele mâini, lăsând capul moale pe pieptul meu. Urc scările în grabă, până când ajung în fața ușii ei și o deschid cu piciorul. Mirosul de medicamente mă lovește din plin în față, facandu-mă să mormăi. Mă apropii de pat, lăsând-o cu grijă pe salteaua moale. Îi așez perna după cum cred eu că ar sta bine și mă apropii de ușă. O închid imediat, invartind cheia în broască. Mă duc direct la dulapul unde zace miile de medicamente pentru orice. Găsesc paracetamol într-un sertar. Cu mâinile tremurate scot folia din cutie. Mă întorc cu fața spre mama, ridicând folia la nivelul ochilor ei.

— Sper că paracetamolul te va ajuta puțin. Torn apă în pahar, luând două pastile din folie. Îi ridic capul cu o mână, iar cu cealaltă îi țin paharul. O privesc cum înghite cele două pastile, apoi bea apă.

— S-a terminat cu munca, și vorbesc foarte serios!

— Fiule, dar nu o pot lăsa pe Nirana să-

— Să ce? să ducă lipsă de băutură și țigări? În timp ce tu îi duci tot salariul, ea se distrează. Mamă, te iubesc mult, dar nu mai suport să te văd în halul ăsta din cauza ei. Ea nu e fiica ta, la naiba! Niciodată nu a fost! Unde a fost ea când ai fost internată în spital o săptămână? Crezi că a venit la tine? Nicidecum! Nici măcar nu s-a deranjat să mă întrebe pe mine dacă te vei face bine! Singura ei grijă erau banii! Așa că te rog, ori îți revii și faci ceea ce e bine pentru tine și fiul tău, ori plec! Și jur că voi pleca și niciodată nu o să mă mai vezi! Niciodată!

𝒞𝓊 𝓊𝓃 𝓅𝒶𝓈 𝓂𝒶𝒾 𝒶𝓅𝓇ℴ𝒶𝓅ℯ 𝒹ℯ ℛ𝒶𝒾 [ 𝒷𝓍𝒷 ]Where stories live. Discover now