Un comandant si un razboinic

3

Cand imi deschid ochii il vad pe Ratchet care ma examineaza.

- Ugh, ce s-a intamplat? 

- Din ce spune Magnus, a fost o ambuscadă a Decepticonilor. Am detectat urma lor si cum el era singurul de fata s-a dus dupa tine. ~Shadow 

- El cum e? 

- Sunt bine soldat, multumesc de intrebare. ~Magnus 

- Uite comandante, multumesc ca m-ai...salvat acolo. 

- Nu ai pentru ce ~Magnus

"De fapt...am". Nu am zis ce am gandit dar am dat din cap. 

Dupa ce Magnus pleaca, Ratchet si Shadow continua saimi verifice stare. Cand ma lasa sa plec o iau spre camera comandantului si ma pironesc in fata ei. Nu stiu ce sa fac sau cum sa fac, vreau sa-i multumesc intr-un fel dar nu stiu cum. 

- E totul inregula Dark?

Vocea lui Optimus ma scoate din transa. 

- Hm? Nu stiu...Magnus m-a salvat azi de la o ambuscadă a Decepticonilor, i-am multumit dar simt ca intr-un fel...nu e deajuns. 

- Poate o sa nimeresti un moment in care el o sa aiba nevoie de ajutor iar daca se ofera alt cineva ai putea sa-i sari primul. ~Arcee

Ma uit in jos si o vad pe Cee si ma trag in spate putin speriat. 

- Firar al naibii de cybertronieni mici, intotdeauna ma sperie! *indignare* 

Arcee incepe sa chicoteasca iar Optimus zambeste scurt. 

- Arcee are dreptate. Ai putea astepta. ~Optimus 

- Hm, multumesc de sfat. 

Ma duc din fata usii lui magnus si ma duc in spatele hambarului si imi inalt ochii catre cer. 

In timp ce soarele apune culorile mele devin inchise ca si umbrele. Negrul straluceste alb iar albastrul azuriul devine royal si ochii imi devin argintii. 

Pov. Magnus 

La miezul noptii ies din camera mea si ies putin afara. De cand l-am salvat pe Dark ma paste un sentiment strain, nelinistea. 

In spatele hambarului, un corp mare si lucios e intins pe jos, Dark. Ochii lui argintii se atintesc intre aimei apoi imi da un zambet mic dar vizibil. 

- Poti sa stai daca vrei. ~ Dark

- Multumesc. 

Ma asez langa el si imi atintesc ochii in gol. 

- S-a intamplat ceva? Simt ca starea ta e diferita fata de alta data. 

Vocea lui ma trezeste la realitate si ii spun: 

- Nu stiu...

- Limpezesteti mintea si apoi spune ce ti se intampla. Eu ma uit la cer ca sa scap din ganduri pe care fie vreau sa le uit fie vreau sa nu ma mai gandesc la faptul ca le am in procesor. Incearca. ~ Dark

Fac cum imi indica si imi inalt capul catre cer si dupa un timp simt ca sunt mai atent la stelele care lucesc pe cer. 

- Nu ai mai vazut cerul noaptea? ~Dark

- Nu, niciodata nu am dat prea multa atentie Pamantului. 

- He, rusine. E frumos aici, e frumoasa natura, animalele ciudate dar prietenoase, e frumos cerul. Uneori trebuie sa lasi razboiul pe planul doi si sa iti mai odihnesti mintea. ~Dark

- De cand gandesti asa? 

- De cand ma stiu. Tata obisnuita sa imi zica ca sunt un filozof înăscut si ca pot sa descriu orice intr-o manieră frumoasa. La fel si in cazul surorii mele. ~Dark

- Ai mai avut pe cineva in familie? 

- Eram doar eu, tata, Shadow, Starscream si...mama. ~Dark

- Starscream e fratele tau? 

- Da, dar e mai mic. Cat despre mama, ea ne-a abandonat pe toti. Nu a avut niciodata un motiv zicea tata si l-am crezut. ~Dark

- Tatal tau pare sa fie o persoana mare de rang. 

- E Alpha Trion, logic ca e o persoana mare. 

- Poftim? Tatal tau e Alpha Trion? 

- Da, nu te-ai intrebat de tot numele meu? Alpha Darkuss (Dark) 

- Nu 

- Ei bine acum stii cine sunt

- Eu...imi pare rau...Alpha 

A inceput sa rada ca si cum am zis o gluma dar apoi a zis: 

- Nu-mi spune Alpha, doar Dark. 

Dau din cap iar apoi imi inalt ochii iar la cer.

Pov. Dark

Dupa mai bine de o ora ma uit la comandant. "Doarme...e dragut". Nu alung gandul si pocnesc din degete teleportandul la el in camera si eu ma duc in a mea.