" Ușa se deschide înainte ca mâna mea sa fac contact cu încuietoarea, intru ușor privind spre pereții acoperiți de tablouri vechi si pânze de păianjen.
Niște cioburi sparte se aud pe jos , sub piciorul meu , îl dau la o parte si priveste spre tabloul prăfuit , acum și cu rama spartă . Îi apuc în mâna apoi cu mâneca bluzei șterge praful , era un portret de familie
Pe un fotoliu era așezată o femeie blondă cu o fetiță la fel de blondă ca și femeia , în brațe, amândouă purtau niste rochii albastre . In spatele lor un bărbat cu parul castaniu si ochi albastri statea rezemat de fotoliu îmbrăcat la costum .
Un țipăt ascuțit se aude din camera de alături, așeaz rama pe o noptieră din apropiere și intru în cameră cu pricina , însă privirea îmi rămâne blocate la imaginea din fața mea .
Pe canapeaua alba din mijlocul camerei era o femeie întinsă cu o tăietură adâncă în gât, din acesta cauza canapeaua devenise rosie . Era femeie din portret .
O carte trantită pe jos mă face sa mă întoarc privind spre amuleta din carte. O apuca între degete apoi mă apropi ușor de oglinda prinsă în cui .
O așeaz ușor pe gât privind spre ea , rămân încremenită când în spatele meu vad o umbră, care se îndrepta ușor spre mine. Mă întoarc brusc , umbră era încă acolo, a venit cu viteză spre mine însă s-a prefăcut în praf .
Amuleta care a început să lucească îmi atrase atenția, o voce ușor răgușită imi sopteste ușor în ureche " Ajuta-mă " îmi ridic ușor privirea în oglindă, amuleta îmi scapă dintre degete .
Femeie care cu câteva secunde era întinsă pe canapea acum statea
În spatele meu de mână cu fetița care îi semăna la perfecție. Mâna fetiței se ridică ușor și arata cu degetul spre dulapul din care a cazut cartea cu amuleta .Cele două dispar iar în locul lor apare barbatul din poza , se apropie de mine , mă priveste în ochi apoi mă apuca de gât și mă trage mai aproape de el pentru al privin în ochi .
- Dacă ai să mai calci aici, am să îți rup gâtul , nu încerca sa rezolvi cazul sau sa afli cine sunt , dacă o vei face tu vei fi următoarea victimă Isabella Reen . "
Mă trezesc panicată, cu mâinile tremurând și inima bătând de parca îmi sărea din piept. Mă privesc prin oglindă de pe perete , eram transpirată și roșie . Din cauza transpirație părul îmi era lipit de frunte .
Arunc pătură de pe picioarele și mă dau jos din pat ușor. O amețeală profundă mă face să mă rezem de mica noptieră. Imi duc mâna pe frunte în încercarea de a potoli amețeala care persista.
CITEȘTI
DEMONUL MEU PĂZITOR
FanfictionTârâtă de către verișoara ei , Isabella este dusă într-o casă părăsită din mijlocul orașului . Întâmplarea face ca ea sa găsească o amuleta blestemată pe care o și atinge fără să se gândească la urmările ei . Din ziua aceea umbre, șoapte si visuri...