8 noiembrie 1948 - 13 noiembrie 1948

1 0 0
                                    

8 noiembrie 1948

Traducere din „Jurnale din exil (I)" de Yannis Ritsos

Aproape ne-am obișnuit cu sârma ghimpată,

Nu avem nevoie să ne bărbierim prea des.

Zilele și mâinile se mișcă lent. Ne-am obișnuit cu asta.

Puțin câte puțin frunzele viței de vie s-au îngălbenit.

Acum sunt maro și roșii. Vântul

bate prin ele după-amiaza. Ne străduim

să ne fixăm atenția pe culori, pe stânci

cum merge o furnică. O albină

târându-se de-a lungul unei frunze uscate face atât de mult zgomot

ca un tramvai trecând. Așa am realizat

ce liniște s-a așezat printre noi.

Vreme ciudată- aproape ca o vară.

Luminozitatea soarelui atârnă în pânze de ramurile golite ale migdalilor.

Nori împrăștiați pe seninul cerului ca niște largi vederi cenzurate.

SCRIE NUMAI ZECE RÂNDURI- restul

va trebui să împachetăm pentru mai târziu în natftalină

vom avea nevoie în curând, avem nevoie. De acum ne trebuie

flanele și șosete de lână, mânuși de lână

după cum stau stâncile dimineața

suntem siguri că iarna e pe drum.

Noaptea trecută ne-au consficat mingea de fotbal.

Terenul de joacă acoperit cu busuioc e părăsit.

Numai vântul împunge luna cu fruntea.

Pe timpul cinei sub lumina lampei

mâini sapă în interiorul pâinii

cu o secretă și stăpânită nerăbdare

la fel cum ar răsuci cheița unui invizibil și enorm ceas setat să se oprească.

9 noiembrie 1948

Noaptea trecută au sosit ziarele.

Cel mai recent datat 4 noiembrie. Măinile foșnesc

Gurile mișcă și ochii. Veștile din China

despre Mukden, Yangtze, Peking- toate nume

atât de iubite azi-noapte

și iubindu-ne unii cu alții sub ochii migdalați ai Chinei.

Ce se spunea despre casele care devin nave

am văzut noaptea trecută cu ochii noștri

au aprins câteva mici lanterne de hârtie pe dulap.

Ce folos să ne scrii acum. Azi-noapte

am învățat din nou câteva lucruri pe care stiloul nu le poate asimila.

Azi-noapte am învățat că trebuie să fim fericiți

pentru a ne putea iubi unii pe alții

Ne-am grăbit să stingem lămpile și să ne întindem

deoarece eram atât de fericiți încât

trebuia să ne încleștăm dinții că să nu strigăm. Și apoi

mascarada de șoricel a devenit înfricoșat și a petrecut înfometat toată noaptea.

'' Jurnale din exil '', autor Yannis RitsosWhere stories live. Discover now