DESTINUL/Kim Taehyung/partea 2

19

~Ridica tonul fiind deja nervos.
Mt:bine va las sa va gândiți.
Apoi pleaca.~
Tae trântește ușa astfel încât Min tresare în bratele mele.
Min:tati nervoos!
Spune luanduma după gat.
Ji: nu e nervos, e doar...Supărat.
Min: de ce?
Ji:ămm... Ca nu vrei sa te speli pe dintisori.

M-am dus din nou la baie cu Min pentru a-l spala, Tae venind după noi.
Ji: Tae-Tae am putea sa ii dam a doua șansă?
Se uita confuz.
Ji: da, știu ca a făcut sa ne certam, ca ma urăște, dar e mama ta. Plus ca a promis ca ne va lăsa în pace.

Nici eu nu o suport, dar dacă ar fi fost mama mea as fi lăsat-o sa stea cu mine... Într-un fel sau altul...
Tae: Ji, nu ar trebui sa îți fie mila de persoanele cu bani.
Ji: nu îmi e!
Tae: ba da!
Ji:ba nu!
Tae: atunci de ce vrei ca mama sa stea aici? Are mulți bani, își poate face o casa chiar acum!
Ji: dar poate vrea sa stea cu fiul ei. De exemplu Min, nu pot sa nu simt  frica si tristețe  atunci când ma gândesc ca o sa se mute la casa lui cândva...
Urmează un moment de tăcere.
Tae: bine, dar fac asta fiindcă vrei tu, dacă mai face ceva nu e vina mea.
Vine și ma săruta în creștetul capului.

...

Stăteam cu toții la masa,eu ajutându-l pe Min sa mănânce, acesta agitanduse atât de tare încât nu știam ce sa ii mai fac, iar Tae fiind în capătul mesei trăgând-mi  uneori priviri grijuli deparca voia sa ma întrebe dacă am nevoie de ceva.  Mama boului vorbea la telefon, iar
Min era singurul care făcea gălăgie.
Observ cum Tae vine spre noi aplecanduse astfel încât sa auzim doar noi ce avea sa spună.
Tae: ce a pățit?
Ji: nu vrea sa mănânce, am încercat cu tot de pe masa, dar degeaba.
Se pune pe vine fiind la nivelul copilului.
Tae: Min!
Se oprește uitându-se curios.
Tae: de ce nu vrei sa mănânci?
Min: mmmm...
Întoarce capul în cealaltă parte.
Tae: yaa, Min, nu fi și tu ca mama ta!
Piciorul meu "alunecase" spre bou acesta dezechilibranduse puțin.
După ce îmi zâmbește enervant își întoarce fața spre Min.
Tae: Min, spune-mi de ce nu mănânci? Parca îți plăcea sa papi tot,chiar tu ai zis!

Ah daa, se lauda acum câteva zile ca el mănâncă de toate,iar acum face mofturi.

Min își întoarce fața privindu-l pe tatăl său.

Tae:deci?
Min:mami, mincinoasă!
Fac ochii mari, iar boul se uita la mine încercând sa își ascundă zâmbetul.
Tae&ji:Miin!
Am spus amândoi odată, încet fiindcă nu voiam ca mama lui sa ne observe.
Tae: Min, sa nu o mai faci pe mami în niciun fel, da? M-ai auzit pe mine spunându-i asa?

Dacă exista vreun om care știe sa dea cele mai bune  lecții de viata, atunci Taehyung era acela.

Min:nu, dar a zis ca îmi face piure și nu a făcut!
Spune țipând în ultima parte. "și nu a făcut!"
Aish am uitat.
Mama boului  ne privea, la fel și Gaeun.
Tae se uita la mine așteptând sa zic și eu ceva. 
Ji: ya, ce vrei? Am uitat!
Se ridica.
Tae: uite, Min, eu și mama ta ne ducem chiar acum sa îți faca piure.
Știam ca era un  fel de pretext ca să rămâna singur cu mine. El nu gătea, mai de loc, doar ma tachina pe mine.
Ma ia de mana, ma ridic și îl urmez, dar nu înainte ca Gaeun sa stea lângă Min.
Intrăm în bccatarie, Tae închizând ușa.
Tae: cum, iubita mea, ai uitat sa ii faci piure băiatului? Hmm?
Îl ignoram, îndreptându-ma spre sacul de cartofi.
Ma aplec apoi aud un fluierat.
Ma uitam spre bou.
Tae: mi se pare mie sau tu chiar o faci intenționat?
Ji:Kim Taehyung, ori ma ajuți ori pleci!
Tae: Kim Eun-ji, sunt aici la datorie!
Ji:bine, atunci curata cartofii!
II pun un bol de cartofi.
Și își începe treaba... În acel timp pregateam vasele în care sa gătesc, dar sunt întrerupta de boul care ma ia în brate pe la spate.
Tae: m-am plictisiiit!
Apoi îmi da un sărut pe obraz.
Ji: ai terminat?
Tae: daaa!
Ma îndrept cu el încă tinanduma în brate ca sa iau cartofii și sa ii tai.
Apoi tot cu el în spate pe tot parcursul gătitului.
Ji: ști, nu ar fi trebuit sa ii facem toate mofturile lui Min.
Tae: nu ar fi trebuit sa ii promiți...
Ji: asta a fost acum, dar mereu ii facem plăcerile.
Tae: ya, e primul și singurul copil al nostru, mi se pare normal.
Ji: dar devine răsfățat și nu vreau asta.
Tae: nu devine răsfățat dacă ii facem din când în când mofturile.
Îmi da din nou un sărut pe obraz.
Ji: noi ii facem mereu.
Tae: e și el mic.

Asa e boul... Îl iubește foarte mult ca să ii spună nu, și eu îl iubesc,dar nu vreau sa fie tipul ala de copil răsfățat.
Când Min îmi cere ceva, iar eu ii spun "nu" el se duce la taicasu' și el ii spune "da" ceea ce a devenit deja un obicei.

Piureul este gata asa ca îl duc.
Min:yeeey!
Ma așez pe scaun, Tae la fel și ii dau sa mănânce lui Min.
Mt: ați rezolvat?
Tae: în legătură cu ce?
Mt: cu statul aici.
De ce m-am gândit ca are legătură cu Min?
Tae: da.
Mt: deci?
Tae: vei sta aici pana îți vom găsi un apartament mai bun.
Știam amândoi ca partea despre camera de hotel a fost doar o scuza.
Mt:minunat! Abia aștept sa facem niște îmbunătățiri pe aici.
Ji: dar e bine asa cum este acum.
Mt: și trebuie sa respectam și niște reguli.
Reguli?
Ma uitam la Tae,care stătea sprijinit cu fruntea în mâini.
Mt: ah da și... Taehyung mâine seara e petrecerea aceea...Trebuie neapărat sa vi asa cum voi veni și eu.
Tae: am înțeles.

...

La acea petrecere eu și Tae am decis ca e mai bine sa vina și Hee cu Jimin. Aceștia își vor lua și Fetita fiindcă nu avem cu cine sa îl lăsăm pe Min.
...

Nu înțelegeam scopul acestei petreceri.
Hee: mie îmi pare bine. De când cu  fetița nu am mai ieșit nicăieri, Jimin e ocupat sa aducă bani ca să o putem întreține.
Exact. Ei doi au probleme cu banii. Taehyung le-a mai împrumutat sume destul de mari fără sa aștepte ceva în schimb.
Ji: o sa va descurcați.
Jimin și-a dorit mereu un copil, sunt sigura ca ar face orice ca acesta sa se simtă bine.
Și Tae la fel. E imposibil ca Min sa ii ceara ceva iar el sa nu ii poată da
Min: Hee, de ce vine și fetita aia?
Referindu-se la copilul ei.
Hee: fiindcă voi doi ar trebui sa fiți prieteni. Ea te place mult.
Min: dar nu îmi place de ea!
Ji: Min!
Tae: iubire, lasă-l. Are dreptate.
Ji: Taehyung!
Niciunul dintre ei nu o suporta pe săraca fetita. Dar nu înțeleg de ce... E atât de drăguță.

...
În restaurantul unde se tine acea petrecere. După 2 ore.

Mama lui Tae era așezată la masa lanaga noi. După fața ei se putea observa ca nu e de acord ca sunt și alte persoane alături de Tae, dar nu o băgăm în seama.
Hee: Ji, ai putea veni pana la baie?
Iar eu accept, luând și copiii cu noi.
La baie, după ce Hee iese și se spala pe mâini.
Hee: Ji, trebuie sa plec. Jimin poate sa rămână însă cea mica are nevoie de somn.
Ji: da, corect. Și Min.
Hee: pot sa am eu grija de el pana mâine. Dacă ești de acord.
II zâmbesc.
Ji: ești cea mai buna.
Hee Plecase cu cei mici, iar eu ma indreptam spre masa unde se aflau ceilalți însă...

Nu știu cât de bun este acest capitol, dar sper ca va plăcut.

Mama lui Tae e un pic cam ciudata, dar asta e rolul ei. 🦧