~povestea noastră~ 1 |Mattheo Riddle

Cap 9- Vreau raspunsuri...

Hei =>

~story tiiiiiime~

Ellie's pov:
* Aveam un moment de reculegere cand am auzit o voce masculina venind din spatele lui Mattheo*

???:" Theo, cine e la usa?"

*Mattheo se panicase putin, mana incepu' sa ii tremure pe clanta, ochii lui nu ii intalneau pe ai mei de nici o culoare*

Ellie:" Matthe-"

*nu am apucat sa termin propozitia iar Mattheo mi-a inchis usa in fata... Eram trista pentru ca se comporta foarte urat cu mine, dupa atatia ani de cand nu ne-am mai vazut ma asteptam sa fie fericit sa ma vada, dar ma trezesc cu un baiat pe care nici nu il mai cunosc*

*Am vrut sa insist, sa bat la usa pana cand o sa imi deschida, o sa ma primeasca in camera si o sa imi explice de ce se comporta asa cu mine, de ce nu vrea sa il scot din viata asta mizerabila pe care o are.... vreau raspunsuri..."

~PESTE 3 ZILE~

Mattheo's pov:
*Alec se uita suparat la mine, de parca are numai vesti proaste sa imi spuna...*

Alec:" Am niste vesti, propietarul apartamentului m-a sunat si mi-a zis ca nu mai poate sa tina 2 oameni in casa, cheltuielile sunt prea mare si costul va fi suplimentar, ceea ce nu ne putem permine..."

*Am oftat, stiam ca ziua asta o sa vina... Ziua in care o sa ajung din nou pe strazi, pierdut, fara o casa.,*

Mattheo:" Si tu ce o sa faci?"
Alec:" Am gasit o femeie care are nevoie de bona pentru copiii ei, nu sta departe, al doilea bloc de pe strada asta, sta si la parter... dar tu?"

*In timpul petrecut cu Alec am observat ca e un tip de treaba, isi facea mereu griji cand intarziam de la munca, nu voiam sa se ingrijoreze*

Mattheo:* i-am zambit cald si am raspuns cu siguranta in voce* "A-Am un prieten, poate sa ma tina la el pentru o perioada"

*De unde prieten in tara asta, ca sa traiesti o viata buna trebuie sa sti sa furi, sa nu ai maniere si sa faci orice ca sa iti aperi teritoriul*

Alec:" oh ok... A-Ar trebui sa impachetezi, au zis ca vin in seara asta sa verifice apartamentul"

*am dat din cap incet, aratandu-i ca am inteles. Fara sa mai zic altceva, mi-am impachetat hainele, mi-am luat ramas bun si fara alte cuvinte am plecat. Nu aveam unde sa merg, la cine sa apelez... eram pierdut*

*noaptea s-a asternut iar eu ma plimbam pe strazile inguste. 'M-am saturat sa fiu sclav, sa lucrez in magazinul altora care o duc bine avand profit pe muncamea, eu fiind platit numai ca sa am bani de o paine'.

Mattheo a aruncat valiza de parca era plina cu nimicuri...

Degetele mi se inclestau in carne, 'de ce altii pot sa aibe tot ce vor, nefacand nimic si cei care muncesc nu primesc nimic!'

Se opreste la un perete, lipindu-si capul de el si lovind peretele in disperare

Nu mai simteam durerea din palma... totul nu mai avea nici un sens... 'de ce sa stau si sa sufar, cand pot sa devin ca toti ceilalti...'

Author's pov:
*Mattheo merge pe alee, uitandu-se in fata de parca ar fi o zi normala din viata lui... pe stanga era un om care dormea cu o cutie langa el, pe cutie scria 'sunt sarac, ajutati-ma'. *