Aizawa Sensei

3. Ce Cauți Tu Aici.

Astăzi era ziua cea mare. Astăzi visul meu se împlinise. Puteam in sfârșit sa ii fac pe părinții mei mândrii. Can aveam vreo 6 ani aceștia au fost uciși de un adevărat monstru care a scăpat. O să-l vânez pana în ultima zi din viata mea nu știu unde este dar promit ca o sa îl fac sa plătească pentru ce a făcut. În fine... Deku a spus ca sta alt undeva asa ca o sa ne întâlnim la școală. Sunt surprinsa cât de mult s-a maturizat. A devenit băiat mare. Nu trebuie sa mai stau în spatele lui sa ii spun ca poate și sa nu se lase bătut. Eu o sa îl susțin în toate. L-am văzut la televizor. Este destul de puternic îmi pare rau ca el nu s-a născut cu un quirk. Dar sunt sigura ca unchiu o să-l ghideze pe un drum bun și o să-l antreneze cum trebuie.

Luindu-mi uniforma pe mine și costumul de erou în rucsac alături de un penar și un cait unde desenez tot felul de chestii și am pornit spre academie fumând o țigare pe drum.

Nu era cine știe ce drum lung. Ultimele doua fumuri le-am tras în fata academiei mai apoi pregatindu-ma sa intru. De odată cineva ma inpinde de la spate.

--Yaaa...Baka uitete pe unde mergi...

O voce furioasa spune din spatele meu urmând ca mai apoi sa meargă în fata ca și cum nu s-ar fi întâmplat nimic.

--Nu te-ai schimbat de loc...Bakagou😏

--yaaaa...cine ești tu sa îmi vor...

Se întoarce furios și când facem contact vizuala pur și simplu rămâne cu gura deschisa.

*Bakugou pov*

Ma întorc furios și enervat ce vocea care îndrăznește sa îmi spună asa. Nu am fost asa sigur de unde știa acest nume. Doar Kara stie și poate sa îmi spună asa. Când ma întorc rămân cu gura căscată. Fetita care o data o știam, acum a devenit o domnișoara in toată regula. Nu îmi vine sa cred. Simt cum mi se umezesc ochii și alergând ii sar în brate. Este aproape la fel de înaltă ca mine. Toți se uita la noi ca la mașini străine. Mi-a fost asa de dor de ea. Când eram mici obișnuiam sa ne jucam cu Deku și Todoroki. Dar după moartea părinților ei parca a devenit altcineva.
Ea era singurul om de pe planeta asta care ma înțelegea. De când ea a plecat. Ne-am dezbinat și nu ne-am mai vorbit mai ales cu cei doi idioți pe care nici nu știu de ce ii urăsc. Vreau doar sa ii pocnesc în fata. Ma despart de îmbrățișarea ei care mi-au dat niște durere de oase. Waw. Ea este chiar puternica.

--De ce nu mi-ai spus ca vi?

--Voiam sa fie o surpriza!

*Kara pov*
Se aude clopoțelul și apoi intram în clase eu trebuia sa ma prezint in biroul directorului și după sa fiu dusa în clasa. Întru în încăperea nu chiar foarte mare și cu vedere la poarta principala și vad un bărbat cu parul negru, eșarfă la gat și pe fata o cicatrice. Pare destul de sexy. 😂. De după birou iese un pitic pisico-caine-ceva cu o cicatrice pe ochi dar destul de drăguț. Ca un animal de companie. Ma înclin în fata lor și după aceea aflu ca directorul scolii este chiar ghemotocul de blana din fata mea.

--Tu trebuie sa fi Kara nu? Ma întreba directorul.

--Exact! Spun cu un mic zâmbet aproape invizibil.

--El este profesorul tău. Domnul Aizawa. Arata spre acel bărbat care tine doliu?

--Bună ziua!zic și fac o plecăciune.

--Bună! Sunt Shōta Aizawa și o sa îți fiu profesor pana o sa absolvi aceasta academie. Îmi spune fără sa clipească și fără vre-o emoție pe fata.

Directorul ne da drumul și ma conduce spre clasa fără ca vreunul dintre noi sa scoată o vorba. N-i se auzea doar pașii. Ma întreb acre este quirkul lui? Haammmm....
Am ajuns la ușă clasei și el întra primul. Eu întru după el și toți s-au oprit din ce făceau și și-au ațintiți privirea spre mine...

VA URMA... 💙