Capitolul V

388 24 9
                                    

It started out with a kiss

How did it end up like this?

It was only a kiss, it was only a kiss

Statea la douazeci de minute de scoala. Destul de departe, ca nimeni cunoscut sa ma vada. Si destul de aproape sa merg pe jos. Mi-am amintit mai multe decat mi-as fi dorit, mergand pe acele strazi. Dar m-am uitat doar la picioarele mele, si am cotit de fiecare data unde trebuia. As fi putut sa merg si legata la ochi, stiam cati pasi trebuia sa fac, unde trebuia sa ma intorc. Cunosteam acele strazi.

Blocul gri spalacit, era la fel de pustiu ca de obicei. De parca nimeni nu ar fi trait acolo. Blocul fantomelor...

Am impins usor usa blocului, interfonul nu mai mergea de ani buni, dar nu fusese inlocuit. Interiorul era la fel ca intotdeauna, urat mirositor din cauza ghenei, cu becurile palpaind. Mi-a fost teama sa i-au liftul. Mai ramasesem odata in el, intre etaje, dar atunci eram cu Loyd. Nu vroiam sa raman intre etaje singura, asa ca am luat-o incet pe scari pana la al saptelea etaj.

M-am intalnit cu aceasi pisica de acum doi ani, ce statea intinsa pe presul din fata unei usi la etajul al saselea. Si am mangaiat-o, iar ea incepu sa toarca. Apoi, a trebuit sa trec cu grija prin fata unei usi inchise la culoare, din cauza caineului ce statea in acel apartament. Dar acesta ma simti oricum si incepu sa latre atat de tare, incat inima incepu sa imi bata nebuneste in piept. Ar fi putut oare sa iasa prin usa?

Si cu pasi grabiti de latratul cainelui, am ajuns in fata usi maronii a lui Loyd. Cifrele din metal ce erau prinse cu un cui deasupra usii ruginisera, iar soneria nu mai mergea. Am batut de trei ori, si am asteptat uitandu-ma ingrozita catre usa de unde se auzeau maraiturile cainelui.

- Mereu ti-a fost frica de el.

Mi-am ridicat privirea spre usa deschisa din fata mea. Acolo, cu acelasi zambet stramb si ochii stralucitori statea Loyd, cu un tricou vechi pe el si o pereche de blugi rupti. Cercelul ii stralucea in lumina slaba de pe holul scarii. Parea atat de increzator, stand acolo.

Spranceana dreapta mi se curba, si mi-am incrucisat mainile la piept.

- Pot sa intru? Sau ma tii aici?

Toata increderea ii disparu si redeveni acelasi neindemanatic. Se dezechilibra si impinse usa stangaci, facandu-mi semn sa intru.

- Imi cer scuze. Intra.

Am chicotit si am intrat in casa, ferindu-ma de catelusul care sari la picioarele mele imediat.

- Stai cuminte baiete! Tipa Loyd la el.

- Lasa-l, i-am spus razand.

M-am lasat pe vine, si geanta de postas imi cauz de pe umar. L-am luat in brate pe Shiro si l-am mangaiat dupa urechi, iar el incepu sa dea vesel din codita.

- Se pare ca isi aduce aminte de mine, am chicotit eu pupandu-l pe frunte, iar acesta ma rasplati lingandu-ma pe obraz.

Loyd statea sprijinit de perete, cu un servetel intins spre mine. Parul negru ii intra in ochi.

- Sterge-te, imi spue el chicotind. Stiu ca nu iti place cand te linge.

M-am strambat si am luat servetelul stergandu-ma, apoi am lasat cainele jos.

- Cu ce trebuie sa te ajut?

Mi-am asezat la loc geanta pe umar, si m-am proptit in perete asteptand raspunsul. Dar Loyd nu se uita la mine, parea sa isi caute cuvintele. L-am lasat sa le gaseasca, si m-am uitat prin casa, amintindu-mi.

Imi amintisem atat de multe pe drum, in fata blocului, si chiar si aici, in hol. Erau atat de multe! Multe si prostesti, dar nu le puteam uita, caci le traisem si imi placusera. Si poate nu ar fi trebuit sa vin la el ca sa imi aduc aminte. Ar fi fost de ajuns sa ma gandesc la el si toate acele momente ar fi revenit imediat. Totul..

FumWhere stories live. Discover now