Indecent

Capitolul 6.

C A P I T O L U L 6.  

Deşi Blair spunea că seara asta va fi perfectă, eu una o văd ca pe un adevărat eşec. Trebuie să găsesc un motiv pentru a pleca mai devreme. Când mă gândesc la asta mă simt ca atunci când eram copil şi găseam diferite motive pentru a nu merge la şcoală atunci când nu aveam chef. Deşi aveam bani, părinţii mei au avut mereu timp de mine. Chiar şi atunci când mă prefăceam că sunt bolnavă şi deşi mama ştia că mă prefac, stătea să mă îngrijească.

Acum deja eram în living-ul părinţilor mei, aşteptând familia Atwell. Blair urma să vină împreună cu Joseph, iar Nathan, probabil, va veni singur. Mă ridic rapid de pe canapea în momentul în care soneria se aude. O opresc pe Chloe şi mă îndrept eu spre uşa, deschizând-o cu un zâmbet larg. Acesta dispare imediat de pe faţă în momentul în care observ că cel din faţa mea este Dean.

- Bună , Reyna , spune el şi îmi întinde buchetul de trandafiri roşii pe care îl avea în mână. Zâmbesc forţat şi mă dau la oparte făcându-i loc să treacă.

- Bună, Dean. Nu ştiam că vei veni.

Se întoarce spre mine şi mă priveşte.

- Nu ţi-au spus părinţii tăi?

Neg cu o mişcare a capului şi îl invit în living. Înainte să mă aşez din nou pe canapea, soneria se aude din nou. Îi spun lui Chloe să se ocupe de Dean şi mă duc tot eu spre uşă. O deschid şi înainte să mai fac vreo mişcare, Blair îmi sare în braţe. Chicotesc şi o strâng în braţe, după care îi fac loc lui Joseph să treacă.

Spre surprinderea mea, după el intră Nathan care are întipărit pe faţă un rânjet pe care nu l-am mai văzut până acum la el. Zâmbesc şi îi fac loc să treacă. Închid uşa şi îi conduc spre living. Blair se opreşte la intrare în momentul în care îl vede pe Dean.

- Nu fă scandal. Nu aici şi nu acum , îi şoptesc.

Ea mereu a avut o problemă cu fostul meu iubit aici de faţă. Nu am înţeles de ce, dar nici că mi-a păsat vreodată. Relaţia noastră oricum nu durase foarte mult. Blair aprobă cu o mişcare a capului şi merge să îmi salute părinţii.

Aproximativ o oră mai târziu eram toţi la masă. Eu preferasem să nu spun nimic, ci doar să o privesc pe Blair care îmi trimitea priviri sugestive. Nu ştiu cum nimerisem, dar stăteam între Nathan şi Dean. După privirea prietenei mele, ştiam sigură că îmi făcea câteva apropouri în legătură cu fratele ei. Dean părea destul de relaxat, în timp ce purta o discuţie cu Joseph.

Asta presupun că nu prea îi convenea prietenei mele, dar nu avea ce face. Îi spusesem să nu facă scandal şi chiar s-a conformant. Cu toate astea, privirile pe care i le trimitea bietului băiat nu erau unele prea uşor de suportat, iar el se prefăcea că nu observă. Nathan era cel mai tăcut, fiind ocupat cu mâncarea.

- Şi cum de te-ai hotărât să te întorci, Dean? o aud pe mama întrebând. El zâmbeşte şi îşi ridică privirea spre ea.