Șeriful

Capitolul 14

     Ochii îi licarira si imediat încuie ușa și fu din nou deasupra mea.
     - Unde rămăsesem, domnule șerif? Îl întreb rasturnandu-l și urcându-ma peste el.
     Rămase puțin șocat dar în secunda următoare își reveni și se ridică în capul oaselor.
     - Am probleme cu memoria, domnișoara educatoare, vreți să îmi reamintiți dumneavoastră? Îmi răspunde cu o voce groasă și profundă încât puteam sa jur că mi-am dat drumul doar auzindu-l.
     - Nu îmi aduc aminte, poate ar trebui sa o luam de la început. Spun scotandu-i cravata specifica texana și punandu-mi-o la gat.
     - O idee minunata. Spuse acaparandu-mi buzele.
     Sărutul deveni încet, încet din blând și romantic in unul pasional plin de dorința carnală.
     Cămașa lui zbura atât de repede de pe el încât sunt sigură că i-am rupt câțiva nasturi dar nu mai contează acum. Aveam cel mai frumos tablou in fata mea. Trupul lui sculptat perfect se încorda sub atingerea mea și maraituri guturale îi ieșeau din piept de fiecare dată când unghiile mele lăsau cate o dunga roșiatică pe pielea sa.
     Nu cred că am auzit vreodată în viața mea ceva mai ispititor decât acel mârâit de animal sălbatic.
     Fermoarul rochiei mele a început să se lase în jos încet până am simțit că palmele sale și-au găsit drum spre pielea mea.
     Când materialul îmi părăsi trupul definitiv Clyde rămase puțin surprins de ceea ce văzu.
     Sunt o fana declarată a tot ce înseamnă lenjerie cat mai senzuală și provocatoare, chiar daca sunt singura așa că compleul meu negru format din sutien, chiloți, portjartier și dresuri cu banda au avut efectul dorit.
     - Pot sa știu și eu pentru cine te-ai îmbrăcat așa?
     - Nu îți place?
     - Daca îmi place? Jur că te-as fotografia și as face un tablou imens sa mi-l pun in dormitor chiar deasupra patului. Așa o sa pot sa admir in fiecare dimineață trupul asta de zeiță. Spuse el frematandu-mi coapsele.
     - Nu mai bine punem o oglindă și noaptea uitam de haine?
     - Îmi place cum gândești, iubito!